La fel ca si anul trecut, despre 2008 se poate afirma ca a fost o perioada caracterizata in principal de expansiunea in municipiu si judet a marilor lanturi de retail. Inca din anii precedenti, citeva companii de renume si-au atins tinta de a avea un magazin in Braila, dat fiind faptul ca aveau in plan astfel de investitii in toate orasele cu peste 200.000 de locuitori. De exemplu, numai in cursul anului trecut, au deschis hypermarket la Braila companii precum "Carrefour", "PIC" si "Plus", in cadrul unor constructii impozante, care gazduiesc galerii comerciale de zeci de mii de metri patrati. Realizarea acestor obiective comerciale a presupus investitii de milioane de euro si crearea de mii de locuri de munca. Valul expansionist nu s-a oprit aici, intrucit si in 2008 au fost investitii importante pe acest segment. De exemplu, au intrat in piata Sellgros Cash and Carry Braila si Kaufland, precum si Bricostore. De asemenea, dupa inaugurarea "Promenada Mall" in Centrul Comercial "European Retail Park Braila", odata cu magazinul celor de la "Media Galaxy", spre final de an Carrefour a deschis al doilea hypermarket in Complexul Comercial "Armonia", la iesirea din oras pe Soseaua Focsani. In plus, retailerii de la "Plus" au deschis si ei al doilea magazin in Bariera Calarasilor.
Explozia hypermarket-urilor a generat fluctuatii masive de forta de munca pe piata braileana, accentuind criza resimtita de ani buni in mai multe sectoare de activitate. Sute de salariati din confectii si din domeniul alimentatiei au optat pentru slujbele de la hypermarket. Practic, marii retaileri au "inundat" cu ofertele de angajare piata locala, dat fiind faptul ca trebuia sa-si acopere un necesar de peste 3.000 de joburi. Cartea pe care au mizat a fost evident pachetul salarial si, nu in ultimul rind, conditiile de munca oferite. Rezultatele nu au intirziat: retailerii au reusit sa atraga persoane tinere, dispuse sa se recalifice pe noile meserii. Mai mult, au investit in pregatirea profesionala a viitorilor angajati pe care i-au trimis in sesiuni de training. Astfel, vulnerabilitatile domeniilor intens afectate de fluctuatia fortei de munca, adica salarii mici si lipsa unei perspective in ceea ce priveste cariera, au fost speculate de retaileri. Si domeniile industriei alimentare si comertului au avut de suferit odata cu intrarea si expansiunea retailerilor pe piata locala. Ca exemplu, micile afaceri de cartier din apropierea magazinelor si nu numai si-au restrins, incet dar sigur, activitatea ca urmare a scaderii vinzarilor. Daca pina nu de mult alimentarele de cartier erau mai tot timpul pline de cumparatori, care inainte de a urca in casa isi faceau aprovizionarea, acum lucrurile s-au schimbat drastic, dupa cum au recunoscut, de altfel, si micii comercianti.
Investitii in domeniul serviciilor de utilitati publice
Desi a inregistrat o pierdere imensa la finele anului trecut, operatorul de termoficare a continuat seria investitiilor cu fonduri proprii si atrase in cadrul unor programe nationale cu scopul modernizarii sistemului de termoficare a orasului. De exemplu, in acest an a reusit punerea in functiune a unei surse noi de producere a energiei termice, amplasata la intrarea in oras. In plus, mai multe puncte termice au fost modernizate si s-a inlocuit pe mai multe portiuni reteaua de conducte subterane. Revenind la rezultatul financiar, la finele anului trecut pierderea a fost de 88 miliarde de lei vechi, iar la jumatatea acestui an deja se acumulase o pierdere de 66 miliarde de lei vechi. Administratia a intrat in conflict deschis cu una dintre organizatiile sindicale litigiul fiind axat pe stabilirea pragului minim de salarizare in unitate. Nici pina acum nu s-a reusit o conciliere a partilor ajungindu-se pina la plingeri penale impotriva directorului general ori trimiterea unor memorii catre premier, Guvern si presedinte. Mai mult, pe final de an, unul dintre liderii sindicali a intrat in greva foamei, suparat ca negocierile pe marginea semnarii unui nou Contract Colectiv de Munca pe unitate se blocasera. O solutie de iesire din criza, asa cum o gindeste actualul viceprimar Stanel Necula, ar fi privatizarea prin alegerea unui partener potent financiar. Detaliile sint tinute deocamdata la secret, dar cu promisiunea ca in primavara anului viitor planul va fi gata sa fie facut public si supus analizei municipalitatii.
"Braicar" si-a adus mijloace de transport second-hand
In ceea ce priveste SC "Braicar", un alt furnizor de serviciu public, cel de transport in comun de persoane, anul 2008 a insemnat achizitionarea de tramvaie second-hand din Austria. Contextul in care au fost aduse primele garnituri este al unei colaborari a SC "Braicar" cu un partener austriac interesat sa-si reconditioneze citeva tramvaie de epoca in atelierele firmei brailene. De altfel, in luna decembrie salariatii unitatii au reusit sa finalizeze lucrarile de restaurare a primului tramvai de epoca adus din Austria.
In plus in 2008, administratia locala a decis desfiintarea parteneriatului dintre SC "Braicar" si "Ying - Yang Security". Astfel controlul pe mijloacele de transport in comun se realizeaza din nou de catre salariati ai "Braicar", iar activitatea de blocare roti si ridicare a masinilor parcate aiurea pe spatiul public a fost pusa pe pauza in asteptarea organizarii unei noi licitatii.
Functionarii publici au cerut si ei majorare cu 50% a salariilor, asa cum li s-a promis profesorilor
Pe parte sindicala, cu siguranta cele mai mari fierberi au venit catre finalul anului cind s-a luat decizia majorarii salariilor profesorilor cu 50%. Aceasta decizie a Parlamentului a stirnit nemultumirea celorlalti bugetari care au organizat ample proteste atit in teritoriu, dar mai ales in Bucuresti. De altfel, in toamna a avut loc si o greva de avertisment de citeva ore a functionarilor publici cu amenintarea declansarii grevei generale, context in care alegerile parlamentare erau practic blocate. In final functionarii publici au acceptat sa supende miscarile de protest in asteptarea formarii unui nou Guvern, dupa alegeri, cu care sa poata negocia. De asemenea, si sindicatele CFR-istilor au avut un an plin, organizind mai multe greve de avertisment cu blocarea timp de citeva ore a circulatiei trenurilor. In martie, de exemplu, lucratorii de la sectoarele Miscare si Comercial din cadrul Companiei CFR au oprit lucrul timp de doua ore, suparati fiind ca negocierile cu administratia companiei se blocasera atunci cind a fost deschis capitolul salarizare. Sute de calatori au avut atunci de suferit din cauza grevei de avertisment, intrucit minutele de intirzieri s-au acumulat cu zecile, ajungind la aproape doua ore.
Pentru ca am ajuns la capitolul salarii, trebuie precizat ca anul 2008 a adus doua etape de majorari a salariului minim pe economie: de la 1 ianuarie acest indicator a urcat la 500 lei pentru un muncitor necalificat, iar din octombrie la 540 lei. Anul 2009 va debuta si el cu o crestere de 60 lei pentru acest indicator, in contextul in care salariul minim garantat in plata va fi de 600 lei.
Seceta de anul trecut produce efecte si in 2008
Dupa un 2007 secetos, anul 2008 a debutat cu scumpiri pe toata linia: mincare, benzina si servicii postale, iar din a doua jumatate a anului si pentru utilitati publice. Principalul generator al scumpirilor la capitolul alimente, sustin analistii economici, a fost seceta prelungita din ultimii ani, dar si evolutia tarifelor la utilitati publice.
De exemplu, de la jumatatea lui 2008, preturile gazelor naturale au crescut cu peste 10 procente din cauza majorarii costurilor cu achizitia gazelor naturale in perioada ianuarie - iunie 2008, precum si necesitatea recuperarii partiale a diferentelor de pret inregistrate in aceeasi perioada. De la inceputul lunii iulie a intrat in vigoare si noul tarif la energie electrica, mai scump in medie cu 5,3% determinat de cresterea costurilor cu combustibilii, precum si de investitiile pentru conformarea la standardele de mediu. Odata aplicate aceste modificari, efectul de bulgare de zapada a condus la majorari de preturi la principalele produse alimentare, dar si nealimentare. Din toamna, de exemplu, pretul gigacaloriei a crescut cu 14 lei la 154,56 lei/gcal, fata de 140,51 lei/gcal cit a fost in ultimii 2 ani. Procentual, scumpirea a fost de 10%.
Finantele si Garda Financiara au fost decapitate
Pe 17 martie 2008, conducerea ANAF a hotarit schimbarea prin
rotatie, pentru o perioada de pina la 6 luni, a 17 directori executivi
din cadrul directiilor finantelor publice judetene, a 15 comisari sefi
ai sectiilor judetene ale Garzii Financiare, precum si a 8 directori
executivi din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor. Printre cei vizati
s-au numarat directorul executiv al Finantelor brailene, Ilie Deca, si
comisarul sef al Garzii Financiare, sectia Braila, Marcel Constantin.
Ilie Deca a fost numit, incepind cu 1 aprilie, director general
adjunct al Directiei de Solutionare a Contestatiilor din cadrul
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la doar doua saptamini
de cind acelasi ANAF il detasase pentru o perioada de sase luni la
conducerea Finantelor din judetul Harghita.
In tot acest timp, la conducerea DGFP s-au perindat Liviu
Constantin Ilie si Mircea Muntean, omologii lui Ilie Deca la directiile
finantelor judetene din Buzau si, respectiv, Bacau. Primul a plecat
de la Braila dupa doar o luna de mandat, iar celalalt s-a reintors la
vatra pe 15 iulie.
Cinci zile mai tirziu, conducerea interimara a Finantelor brailene i-a
fost incredintata sefului Administratiei Finantelor Publice a
municipiului Braila, Vasile Grosu, care, dupa o saptamina de sefie,
a intrat in concediu si i-a delegat competentele directorului
executiv al DGFP Braila, Ion Circiumaru.
Dupa 6 luni de exod, Ilie Deca revine, incepind cu 19 septembrie,
ca titular pe functia de director executiv al Directiei Judetene a
Finantelor Publice Braila.
Amenintarea crizei
Criza financiara declansata in Statele Unite, extinsa cu rapiditate in
toate tarile europene, nu avea cum sa nu se propage si la noi. In
timp ce la Cluj au fost deja anuntate inchideri de capacitati de
productie si disponibilizari de personal, iar la Pitesti, Dacia-Renault
a anuntat intreruperea productiei pentru citeva zile, in economia
braileana tzunami-ul i-a lovit, in primul rind, pe fermieri si pe
exportatori.
Micii fermieri braileni au fost loviti in moalele capului: scaderea
cotatiilor produselor agricole la bursele internationale a determinat
o scadere dramatica a preturilor la care au fost valorificate culturile
din acest an, fapt ce pune in pericol infiintarea viitoarelor culturi.
Trendul descrescator inregistrat pe piata produselor metalurgice
anunta vremuri grele la "Laminorul". Ingrijorari exista si in
sectorul confectiilor, unde reducerea consumului va avea drept
consecinta restringerea activitatii de productie. Piata imobiliara
braileana ramine apatica la criza, asta si din cauza faptului ca, spre
deosebire de alte zone ale tarii, in ultimii 19 ani, aici nu au avut loc
mutatii notabile. Totusi, conditiile exigente de creditare au micsorat
si numarul tranzactiilor imobiliare. Navalistii braileni nu au de ce sa
se teama: beneficiind de un spate puternic, prin apartenenta la un
grup international puternic, Aker are comenzi ferme inca doi ani de
acum inainte, in special in proximitatea industriei petroliere. Spre
aceasta zona, unde au fost si vor exista intotdeauna multi bani, isi
va orienta productia si uzina "Promex", in conditiile in care criza
mondiala ii pericliteaza portofoliul de comenzi pentru anul viitor.
Politicieni locali, candidati la alegerile parlamentare din 30
noiembrie, reprezentanti ai autoritatilor locale si oameni de afaceri
din sectoarele importante ale economiei brailene, au acceptat
invitatia "Obiectiv" de a dezbate deschis o problema arzatoare la
acest moment: criza economica. Intilnirea a avut loc miercuri, 19
noiembrie, la sediul "Magenta".
In urma discutiilor, concluzia a fost aceea ca "Braila este in criza si
nu prea", dar ca spre primavara, efectele vor fi acut resimtite
indiferent de marimea afacerii sau domeniul de activitate. Daca
politicienii s-au aratat mai optimisti, sperantele lor legindu-se, in
principal, de dorinta de a reusi a viitorului guvern, oamenii de
afaceri, cu precadere cei care isi axeaza activitatea pe export, s-
au declarat bulversati, unii dintre ei tinind sa precizeze ca, pentru
prima data in ultimii 18 ani, nu pot sa prevada ce s-ar putea
intimpla dupa 15 ianuarie 2009.
Concluzia intilnirii a fost ca, la acest moment, firmele brailene au
nevoie de sprijin concret in 10 "puncte fierbinti": 1 - Inasprirea
conditiilor de creditare; 2. Ingradirea accesului firmelor mici si
mijlocii la fondurile europene; 3. Lipsa unei strategii nationale pe
termen mediu si lung; 4. Fiscalitatea excesiva; 5. Birocratie
excesiva; 6. Excesul de zel al inspectorilor si multitudinea de
organisme cu abilitati de control; 7. Revizuirea politicilor duse de
cele doua banci romanesti CEC Bank si Exim Bank; 8. Legi clare,
adaptate conditiilor din Romania; 9. Ineficienta mijloacelor de
sprijin a IMM-urilor; 10. Infrastructura.
Explozia hypermarket-urilor a generat fluctuatii masive de forta de munca pe piata braileana, accentuind criza resimtita de ani buni in mai multe sectoare de activitate. Sute de salariati din confectii si din domeniul alimentatiei au optat pentru slujbele de la hypermarket. Practic, marii retaileri au "inundat" cu ofertele de angajare piata locala, dat fiind faptul ca trebuia sa-si acopere un necesar de peste 3.000 de joburi. Cartea pe care au mizat a fost evident pachetul salarial si, nu in ultimul rind, conditiile de munca oferite. Rezultatele nu au intirziat: retailerii au reusit sa atraga persoane tinere, dispuse sa se recalifice pe noile meserii. Mai mult, au investit in pregatirea profesionala a viitorilor angajati pe care i-au trimis in sesiuni de training. Astfel, vulnerabilitatile domeniilor intens afectate de fluctuatia fortei de munca, adica salarii mici si lipsa unei perspective in ceea ce priveste cariera, au fost speculate de retaileri. Si domeniile industriei alimentare si comertului au avut de suferit odata cu intrarea si expansiunea retailerilor pe piata locala. Ca exemplu, micile afaceri de cartier din apropierea magazinelor si nu numai si-au restrins, incet dar sigur, activitatea ca urmare a scaderii vinzarilor. Daca pina nu de mult alimentarele de cartier erau mai tot timpul pline de cumparatori, care inainte de a urca in casa isi faceau aprovizionarea, acum lucrurile s-au schimbat drastic, dupa cum au recunoscut, de altfel, si micii comercianti.
Investitii in domeniul serviciilor de utilitati publice
Desi a inregistrat o pierdere imensa la finele anului trecut, operatorul de termoficare a continuat seria investitiilor cu fonduri proprii si atrase in cadrul unor programe nationale cu scopul modernizarii sistemului de termoficare a orasului. De exemplu, in acest an a reusit punerea in functiune a unei surse noi de producere a energiei termice, amplasata la intrarea in oras. In plus, mai multe puncte termice au fost modernizate si s-a inlocuit pe mai multe portiuni reteaua de conducte subterane. Revenind la rezultatul financiar, la finele anului trecut pierderea a fost de 88 miliarde de lei vechi, iar la jumatatea acestui an deja se acumulase o pierdere de 66 miliarde de lei vechi. Administratia a intrat in conflict deschis cu una dintre organizatiile sindicale litigiul fiind axat pe stabilirea pragului minim de salarizare in unitate. Nici pina acum nu s-a reusit o conciliere a partilor ajungindu-se pina la plingeri penale impotriva directorului general ori trimiterea unor memorii catre premier, Guvern si presedinte. Mai mult, pe final de an, unul dintre liderii sindicali a intrat in greva foamei, suparat ca negocierile pe marginea semnarii unui nou Contract Colectiv de Munca pe unitate se blocasera. O solutie de iesire din criza, asa cum o gindeste actualul viceprimar Stanel Necula, ar fi privatizarea prin alegerea unui partener potent financiar. Detaliile sint tinute deocamdata la secret, dar cu promisiunea ca in primavara anului viitor planul va fi gata sa fie facut public si supus analizei municipalitatii.
"Braicar" si-a adus mijloace de transport second-hand
In ceea ce priveste SC "Braicar", un alt furnizor de serviciu public, cel de transport in comun de persoane, anul 2008 a insemnat achizitionarea de tramvaie second-hand din Austria. Contextul in care au fost aduse primele garnituri este al unei colaborari a SC "Braicar" cu un partener austriac interesat sa-si reconditioneze citeva tramvaie de epoca in atelierele firmei brailene. De altfel, in luna decembrie salariatii unitatii au reusit sa finalizeze lucrarile de restaurare a primului tramvai de epoca adus din Austria.
In plus in 2008, administratia locala a decis desfiintarea parteneriatului dintre SC "Braicar" si "Ying - Yang Security". Astfel controlul pe mijloacele de transport in comun se realizeaza din nou de catre salariati ai "Braicar", iar activitatea de blocare roti si ridicare a masinilor parcate aiurea pe spatiul public a fost pusa pe pauza in asteptarea organizarii unei noi licitatii.
Functionarii publici au cerut si ei majorare cu 50% a salariilor, asa cum li s-a promis profesorilor
Pe parte sindicala, cu siguranta cele mai mari fierberi au venit catre finalul anului cind s-a luat decizia majorarii salariilor profesorilor cu 50%. Aceasta decizie a Parlamentului a stirnit nemultumirea celorlalti bugetari care au organizat ample proteste atit in teritoriu, dar mai ales in Bucuresti. De altfel, in toamna a avut loc si o greva de avertisment de citeva ore a functionarilor publici cu amenintarea declansarii grevei generale, context in care alegerile parlamentare erau practic blocate. In final functionarii publici au acceptat sa supende miscarile de protest in asteptarea formarii unui nou Guvern, dupa alegeri, cu care sa poata negocia. De asemenea, si sindicatele CFR-istilor au avut un an plin, organizind mai multe greve de avertisment cu blocarea timp de citeva ore a circulatiei trenurilor. In martie, de exemplu, lucratorii de la sectoarele Miscare si Comercial din cadrul Companiei CFR au oprit lucrul timp de doua ore, suparati fiind ca negocierile cu administratia companiei se blocasera atunci cind a fost deschis capitolul salarizare. Sute de calatori au avut atunci de suferit din cauza grevei de avertisment, intrucit minutele de intirzieri s-au acumulat cu zecile, ajungind la aproape doua ore.
Pentru ca am ajuns la capitolul salarii, trebuie precizat ca anul 2008 a adus doua etape de majorari a salariului minim pe economie: de la 1 ianuarie acest indicator a urcat la 500 lei pentru un muncitor necalificat, iar din octombrie la 540 lei. Anul 2009 va debuta si el cu o crestere de 60 lei pentru acest indicator, in contextul in care salariul minim garantat in plata va fi de 600 lei.
Seceta de anul trecut produce efecte si in 2008
Dupa un 2007 secetos, anul 2008 a debutat cu scumpiri pe toata linia: mincare, benzina si servicii postale, iar din a doua jumatate a anului si pentru utilitati publice. Principalul generator al scumpirilor la capitolul alimente, sustin analistii economici, a fost seceta prelungita din ultimii ani, dar si evolutia tarifelor la utilitati publice.
De exemplu, de la jumatatea lui 2008, preturile gazelor naturale au crescut cu peste 10 procente din cauza majorarii costurilor cu achizitia gazelor naturale in perioada ianuarie - iunie 2008, precum si necesitatea recuperarii partiale a diferentelor de pret inregistrate in aceeasi perioada. De la inceputul lunii iulie a intrat in vigoare si noul tarif la energie electrica, mai scump in medie cu 5,3% determinat de cresterea costurilor cu combustibilii, precum si de investitiile pentru conformarea la standardele de mediu. Odata aplicate aceste modificari, efectul de bulgare de zapada a condus la majorari de preturi la principalele produse alimentare, dar si nealimentare. Din toamna, de exemplu, pretul gigacaloriei a crescut cu 14 lei la 154,56 lei/gcal, fata de 140,51 lei/gcal cit a fost in ultimii 2 ani. Procentual, scumpirea a fost de 10%.
Finantele si Garda Financiara au fost decapitate
Pe 17 martie 2008, conducerea ANAF a hotarit schimbarea prin
rotatie, pentru o perioada de pina la 6 luni, a 17 directori executivi
din cadrul directiilor finantelor publice judetene, a 15 comisari sefi
ai sectiilor judetene ale Garzii Financiare, precum si a 8 directori
executivi din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor. Printre cei vizati
s-au numarat directorul executiv al Finantelor brailene, Ilie Deca, si
comisarul sef al Garzii Financiare, sectia Braila, Marcel Constantin.
Ilie Deca a fost numit, incepind cu 1 aprilie, director general
adjunct al Directiei de Solutionare a Contestatiilor din cadrul
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la doar doua saptamini
de cind acelasi ANAF il detasase pentru o perioada de sase luni la
conducerea Finantelor din judetul Harghita.
In tot acest timp, la conducerea DGFP s-au perindat Liviu
Constantin Ilie si Mircea Muntean, omologii lui Ilie Deca la directiile
finantelor judetene din Buzau si, respectiv, Bacau. Primul a plecat
de la Braila dupa doar o luna de mandat, iar celalalt s-a reintors la
vatra pe 15 iulie.
Cinci zile mai tirziu, conducerea interimara a Finantelor brailene i-a
fost incredintata sefului Administratiei Finantelor Publice a
municipiului Braila, Vasile Grosu, care, dupa o saptamina de sefie,
a intrat in concediu si i-a delegat competentele directorului
executiv al DGFP Braila, Ion Circiumaru.
Dupa 6 luni de exod, Ilie Deca revine, incepind cu 19 septembrie,
ca titular pe functia de director executiv al Directiei Judetene a
Finantelor Publice Braila.
Amenintarea crizei
Criza financiara declansata in Statele Unite, extinsa cu rapiditate in
toate tarile europene, nu avea cum sa nu se propage si la noi. In
timp ce la Cluj au fost deja anuntate inchideri de capacitati de
productie si disponibilizari de personal, iar la Pitesti, Dacia-Renault
a anuntat intreruperea productiei pentru citeva zile, in economia
braileana tzunami-ul i-a lovit, in primul rind, pe fermieri si pe
exportatori.
Micii fermieri braileni au fost loviti in moalele capului: scaderea
cotatiilor produselor agricole la bursele internationale a determinat
o scadere dramatica a preturilor la care au fost valorificate culturile
din acest an, fapt ce pune in pericol infiintarea viitoarelor culturi.
Trendul descrescator inregistrat pe piata produselor metalurgice
anunta vremuri grele la "Laminorul". Ingrijorari exista si in
sectorul confectiilor, unde reducerea consumului va avea drept
consecinta restringerea activitatii de productie. Piata imobiliara
braileana ramine apatica la criza, asta si din cauza faptului ca, spre
deosebire de alte zone ale tarii, in ultimii 19 ani, aici nu au avut loc
mutatii notabile. Totusi, conditiile exigente de creditare au micsorat
si numarul tranzactiilor imobiliare. Navalistii braileni nu au de ce sa
se teama: beneficiind de un spate puternic, prin apartenenta la un
grup international puternic, Aker are comenzi ferme inca doi ani de
acum inainte, in special in proximitatea industriei petroliere. Spre
aceasta zona, unde au fost si vor exista intotdeauna multi bani, isi
va orienta productia si uzina "Promex", in conditiile in care criza
mondiala ii pericliteaza portofoliul de comenzi pentru anul viitor.
Politicieni locali, candidati la alegerile parlamentare din 30
noiembrie, reprezentanti ai autoritatilor locale si oameni de afaceri
din sectoarele importante ale economiei brailene, au acceptat
invitatia "Obiectiv" de a dezbate deschis o problema arzatoare la
acest moment: criza economica. Intilnirea a avut loc miercuri, 19
noiembrie, la sediul "Magenta".
In urma discutiilor, concluzia a fost aceea ca "Braila este in criza si
nu prea", dar ca spre primavara, efectele vor fi acut resimtite
indiferent de marimea afacerii sau domeniul de activitate. Daca
politicienii s-au aratat mai optimisti, sperantele lor legindu-se, in
principal, de dorinta de a reusi a viitorului guvern, oamenii de
afaceri, cu precadere cei care isi axeaza activitatea pe export, s-
au declarat bulversati, unii dintre ei tinind sa precizeze ca, pentru
prima data in ultimii 18 ani, nu pot sa prevada ce s-ar putea
intimpla dupa 15 ianuarie 2009.
Concluzia intilnirii a fost ca, la acest moment, firmele brailene au
nevoie de sprijin concret in 10 "puncte fierbinti": 1 - Inasprirea
conditiilor de creditare; 2. Ingradirea accesului firmelor mici si
mijlocii la fondurile europene; 3. Lipsa unei strategii nationale pe
termen mediu si lung; 4. Fiscalitatea excesiva; 5. Birocratie
excesiva; 6. Excesul de zel al inspectorilor si multitudinea de
organisme cu abilitati de control; 7. Revizuirea politicilor duse de
cele doua banci romanesti CEC Bank si Exim Bank; 8. Legi clare,
adaptate conditiilor din Romania; 9. Ineficienta mijloacelor de
sprijin a IMM-urilor; 10. Infrastructura.
