La aproape 4 ani diferenţă de la prima scânteie a unuia dintre cele mai răsunătoare scandaluri având ca obiect bunuri publice, mai precis la revendicarea unei bucăţi de aproape 1.000 mp din Piaţa Concordiei, a apărut încă o piesă din dosar. Poate cea mai importantă de până acum. Este vorba despre contractul de vânzare-cumpărare prin care bucata de teren din piaţă revendicată de 5 proprietari a ajuns în posesia controversatului Simion Cloşcă. Potrivit actului, primul lot de teren, de peste 900 mp, a fost tranzacţionat la un preţ de (atenţie!) circa 570 euro/mp, în contextul în care toată tranzacţia a fost de peste 560.000 euro! Enorm, dacă luăm în calcul faptul că la perioada respectivă metrul pătrat de teren intravilan considerat a fi zonă 0 era cotat la notariat la circa 180 - 190 euro/mp. În altă ordine de idei, deşi aduce o serie de lămuriri cu privire la valoarea tranzacţiei, actul vine chiar şi după atâţia ani să alimenteze cu noi controverse pe cele ce deja înconjoară subita schimbare de macaz a municipalităţii în lupta pentru păstrarea unui bun public. De exemplu, înţelegerea de vânzare între Cloşcă şi revendicatori a precedat cu doar o lună Dispoziţia de restituire semnată fără remuşcări de fostul primar liberal Constantin Cibu. Aşadar, imediat după ce Cloşcă s-a înţeles cu vânzătorii, municipalitatea şi-a modificat cu 180 de grade punctul de vedere. Curios, nu-i aşa?
De la "este imposibil" la "ok, acum se poate"
Povestea primei restituiri în natură a unui bun public pe care funcţiona o piaţă a izbucnit în a doua parte a anului 2006, odată ce s-a descoperit că primarul la acea vreme, Constantin Cibu, în prezent parlamentar PNL, semnase o Dispoziţie de restituire în acest sens. Practic, părea a fi punctul final al unei lupte în care municipalitatea îşi apărase cu ferocitate bunul public. Dovadă stau piesele din dosarul din instanţă având ca obiect loturile de aproape 1.000 mp de teren din Concordia, prin care municipalitatea susţinea că terenurile sunt bunuri proprietate publică, cu regim juridic specific şi că este pur şi simplu imposibilă restituirea în natură a terenurilor. De la bun început în această poveste au fost zvonuri care îi indicau pe fraţii Cloşcă a fi artizanii procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate iniţiată de foştii proprietari, 5 la număr (Rugină Victor, Rugină Paraschiva, Gaidau Carmen, Zanet Elena şi Zanet Ionel). Mai mult, au circulat zvonuri cum că a existat o promisiune de vânzare între Cloşcă şi revendicatori pentru o sumă de până la 2,5 miliarde de lei vechi. A trebuit să treacă 3 ani de atunci pentru ca prima dovadă palpabilă, primul înscris negru pe alb care atesta că în final loturile retrocedate ajunseseră la Cloşcă, să ajungă în presa locală. Vă reamintim că în 2009, redactorii "Obiectiv" v-au prezentat primul contract de închiriere dintre Simion Cloşcă şi tarabagiii de pe zona retrocedată din piaţă. De asemenea, a mai trecut încă un an pentru a ieşi la lumină şi actul propriu-zis de vânzare-cumpărare, încheiat după ce s-au perfectat toate actele pentru primele terenuri smulse din domeniul public. Între timp însă, odată precedentul creat, municipalităţii i-au fost smulse şi alte terenuri din aceeaşi piaţă, în total fiind vorba despre 1.374 mp.
Până la urmă, cât au încasat efectiv revendicatorii?
Contractul de vânzare - cumpărare la care facem referire a fost autentificat de notar cu doar câteva săptămâni înainte de Crăciunul 2008 şi-i are ca parteneri pe cei 5 revendicatori şi pe Simion Cloşcă. Obiectul îl constituie tranzacţionarea a două loturi de teren (456 mp şi 532 mp) însumând 988 mp pentru care preţul achitat a fost de 1,8 milioane lei (18 miliarde de lei vechi). Conform contractului, banii ar fi trebuit daţi în două tranşe: prima de 230.000 lei, adică 2,3 miliarde de lei vechi sau 65.000 euro la cotaţia de la vremea respectivă, iar a doua, diferenţa de 1,57 milioane lei, adică aproximativ 500.000 euro. Interesant însă de subliniat este următorul aspect: cei 2,3 miliarde de lei vechi au fost plătiţi revendicatorilor la data de 18 mai 2006, cu circa o lună de zile înainte ca fostul primar să semneze Dispoziţia de restituire a celor 988 mp din piaţă. Aşadar, la doar câteva săptămâni de la "înţelegerea" părţilor, brusc municipalitatea a schimbat macazul şi a acceptat restituirea în natură a terenului. N-a mai contat că terenul nu era liber de sarcini întrucât din bani publici se făcuseră în timp investiţii în realizarea unei infrastructuri de utilităţi publice, în construirea unei platforme betonate şi a unei copertine, toate acestea pentru a crea condiţii cât de cât civilizate pentru a se desfăşura activitatea de comerţ în regim de piaţă agro-alimentară. A fost restituit şi basta!
Dar seria noilor controverse nu se opreşte aici, pentru că la răsfoirea actului de vânzare a primului lot restituit mai iese în relief încă un detaliu. "Suma de 1.570.000 lei s-a achitat de către cumpărător la data de 19.07.2007 în baza unui înscris sub semnătură privată (conform declaraţiei părţilor), acest act reprezentând chitanţa descărcătoare de primire a preţului". Aşadar, dacă prima tranşă de 2,3 miliarde de lei vechi s-a achitat în faţa notarului, la cea de a doua nu a mai fost cazul. Părţile au prezentat acel "înscris" cum că revendicatorii ar fi primit 15 miliarde de lei vechi. Dar cum i-au primit? S-a dus Simion Cloşcă cu valiza cu bani la ei acasă sau cum? Iar revendicatorii ce-au făcut cu ei? I-au pus la saltea? Coroborat cu primul zvon care dădea drept sigură varianta că pentru tot terenul Cloşcă nu a achitat mai mult de 2,5 miliarde de lei vechi, se poate înţelege că, de fapt, revendicatorii nu s-au ales decât cu 50.000 euro achitaţi înainte ca fostul primar să răstoarne din stilou scorul pe tabela de marcaj în meciul pentru terenul din piaţă.
Peste 1.300 mp din Concordia au ajuns în domeniul privat
Aşa cum am spus, odată creat precedentul cu acest prim lot de 988 mp din Piaţa Concordia, procesele de acelaşi gen au urmat în cascadă, iar două dintre ele s-au şi încheiat, evident în favoarea revendicatorilor. Este vorba despre un lot de 151 mp în continuarea primei suprafeţe retrocedate, iar al doilea şi cel mai recent, un teren de 235 mp predat zilele trecute de municipalitate. La eveniment, spun martorii, a fost prezent chiar Simion Cloşcă care, din interiorul propriei maşini, a dirijat operaţiunea de înlocuire a tarabelor aparţinând Direcţiei Pieţelor cu unele identice tarabelor portocalii amplasate în piaţă după ce a cumpărat primul lot de 988 mp în Concordia. Saga revendicărilor de terenuri în piaţă nu se opreşte aici întrucât municipalitatea şi Direcţia Pieţelor se mai judecă în instanţă cu alţi revendicatori pentru bucata de teren de sub spaţiile comerciale poziţionate pe strada Ghioceilor colţ cu Griviţa.
În urma unui calcul simplu, numai anul trecut, la capitolul venituri nerealizate din cauza retrocedărilor de terenuri din Piaţa Concordia, a rezultat că Direcţia a pierdut circa 3,5 miliarde de lei vechi. Din această sumă, 500 milioane ar fi revenit bugetului local reprezentând cota de 50% din veniturile din chirii pe zona spaţiilor comerciale. Dacă acelaşi calcul este aplicat pentru suprafaţa de 235 mp recent retrocedată, rezultă că pentru cele aproximativ 50 de tarabe amplasate, instituţia pierde lunar circa 70 milioane de lei vechi. La acest moment, DAPT mai are în administrare în Piaţa Concordia aproximativ 3.000 mp comparativ cu cei aproximativ 4.300 mp cât a avut înainte de revendicările în instanţă. Vom reveni.