Ajutorul de stat pentru restructurare prevazut pentru Termoelectrica va respecta normele europene, intrucit nu reprezinta o simpla operatiune de stergere de datorii, a declarat vineri ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres.
"Va fi un ajutor de stat care va respecta conditiile europene pentru acordarea ajutorului de stat. Veti vedea care va fi tipul de ajutor la momentul in care decizia Consiliului Concurentei va fi publicata", a afirmat Seres.
Comisia Europeana a criticat marti, in raportul de monitorizare despre Romania, autoritatile romane, pentru ca au revenit la practica de a sterge datorii mari ale unor companii, fara masuri convingatoare de restructurare.
Comisia a amintit de cazul unui "mare producator de energie", cu datorii de peste 1% din PIB, propuse pentru stergere.
Seres a precizat ca exista mai multe variante de restructurare a Termoelectrica, dar o decizie va fi luata in functie de avizul Consiliului Concurentei.
Ministrul Economiei a declarat luni, agentiei MEDIAFAX, ca autoritatile de la Bruxelles au hotarit sa nu se implice in problema stergerii datoriilor Termoelectrica, in valoare de circa 1,2 miliarde de euro, o decizie in acest sens urmind sa fie luata de Consiliul Concurentei.
El a precizat, vineri, ca Termoelectrica va continua, pina la pronuntarea autoritatii romane de concurenta, sa privatizeze unele active si sa atraga investitii private pentru modernizarea de grupuri la termocentrale.
In functie de modalitatea de acordare a ajutorului de stat, urmeaza sa fie stabilita si procedura de separare juridica a unor sucursale Termoelectrica.
Ministrul Economiei a mai aratat ca Ministerul Economiei nu a transmis nici un act normativ prin care se prevede stergerea datoriilor Termoelectrica.
Producatorul de energie are datorii totale de 1,2 miliarde de euro, acumulate dupa perioada 1996-1997.
Comisia Europeana a recomandat autoritatilor romane ca problema datoriilor istorice ale companiei sa fie rezolvata pina la 1 ianuarie 2007, a declarat directorul general al Termoelectrica, Ovidiu Pop.
Potrivit acestuia, CE a fost de acord, atunci cind i s-a prezentat proiectul de stergere a datoriilor Termoelectrica, cu faptul ca o mare parte a datoriilor au fost cauzate de faptul ca tarifele recunoscute de autoritatile de reglementare nu au reflectat costurile reale de productie ale companiei.
Potrivit lui Pop, decizia finala a Consiliului Concurentei, va fi prezentata CE, pentru a obtine opinia scrisa a executivului european.
"Se asteapta de la Bruxelles o opinie scrisa: no objection sau no comment", a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul Termoelectrica.
De altfel, ministrul Economiei a declarat ca activitatea financiara a Termoelectrica este grevata de costuri pentru achizitia de combustibil contractate in 2001-2002 de termocentrale, in contul companiei. Termocentralele au trecut ulterior la Consiliile Locale.
Seres a participat, vineri, la inaugurarea unui grup modernizat al centralei termoelectrice de la Paroseni, printr-o investitie in valoare de 137 milioane dolari.
Reabilitarea grupului patru al centralei, cu o capacitate de 150 MW, a fost finantata aproape integral prin credite acordate de Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala si filiala japoneza a bancii franceze BNP Paribas.
Lucrarile au fost realizate de un consortiu format din companiile japoneze Itochu, Hitachi si Toshiba.
"Va fi un ajutor de stat care va respecta conditiile europene pentru acordarea ajutorului de stat. Veti vedea care va fi tipul de ajutor la momentul in care decizia Consiliului Concurentei va fi publicata", a afirmat Seres.
Comisia Europeana a criticat marti, in raportul de monitorizare despre Romania, autoritatile romane, pentru ca au revenit la practica de a sterge datorii mari ale unor companii, fara masuri convingatoare de restructurare.
Comisia a amintit de cazul unui "mare producator de energie", cu datorii de peste 1% din PIB, propuse pentru stergere.
Seres a precizat ca exista mai multe variante de restructurare a Termoelectrica, dar o decizie va fi luata in functie de avizul Consiliului Concurentei.
Ministrul Economiei a declarat luni, agentiei MEDIAFAX, ca autoritatile de la Bruxelles au hotarit sa nu se implice in problema stergerii datoriilor Termoelectrica, in valoare de circa 1,2 miliarde de euro, o decizie in acest sens urmind sa fie luata de Consiliul Concurentei.
El a precizat, vineri, ca Termoelectrica va continua, pina la pronuntarea autoritatii romane de concurenta, sa privatizeze unele active si sa atraga investitii private pentru modernizarea de grupuri la termocentrale.
In functie de modalitatea de acordare a ajutorului de stat, urmeaza sa fie stabilita si procedura de separare juridica a unor sucursale Termoelectrica.
Ministrul Economiei a mai aratat ca Ministerul Economiei nu a transmis nici un act normativ prin care se prevede stergerea datoriilor Termoelectrica.
Producatorul de energie are datorii totale de 1,2 miliarde de euro, acumulate dupa perioada 1996-1997.
Comisia Europeana a recomandat autoritatilor romane ca problema datoriilor istorice ale companiei sa fie rezolvata pina la 1 ianuarie 2007, a declarat directorul general al Termoelectrica, Ovidiu Pop.
Potrivit acestuia, CE a fost de acord, atunci cind i s-a prezentat proiectul de stergere a datoriilor Termoelectrica, cu faptul ca o mare parte a datoriilor au fost cauzate de faptul ca tarifele recunoscute de autoritatile de reglementare nu au reflectat costurile reale de productie ale companiei.
Potrivit lui Pop, decizia finala a Consiliului Concurentei, va fi prezentata CE, pentru a obtine opinia scrisa a executivului european.
"Se asteapta de la Bruxelles o opinie scrisa: no objection sau no comment", a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul Termoelectrica.
De altfel, ministrul Economiei a declarat ca activitatea financiara a Termoelectrica este grevata de costuri pentru achizitia de combustibil contractate in 2001-2002 de termocentrale, in contul companiei. Termocentralele au trecut ulterior la Consiliile Locale.
Seres a participat, vineri, la inaugurarea unui grup modernizat al centralei termoelectrice de la Paroseni, printr-o investitie in valoare de 137 milioane dolari.
Reabilitarea grupului patru al centralei, cu o capacitate de 150 MW, a fost finantata aproape integral prin credite acordate de Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala si filiala japoneza a bancii franceze BNP Paribas.
Lucrarile au fost realizate de un consortiu format din companiile japoneze Itochu, Hitachi si Toshiba.
