Realizarea unei constructii in municipiul Braila costa mai mult decit in alte orase ale tarii, din cauza caracteristicilor terenului. Fiind format in mare parte din loess, un material pe cit de tare cind este uscat, pe atit de instabil, cind este umed, solul brailean necesita solutii costisitoare pentru realizarea fundatiilor de imobile. Danut Zob, inspectorul sef al Inspectoratului in Constructii Braila, ne-a explicat ca zona cea mai problematica este cea pe care se afla cartierele Chercea, Lacu Dulce si Radu Negru. "Pe perimetrul celor trei cartiere, terenul este format din loess umectat foarte puternic, din cauza cotei joase si a influentei apelor freatice. Viscozitatea solului implica, la realizarea fundatiei cladirilor de P^1 sau mai inalte, folosirea tehnologiei blocajului de piatra si a pernelor din balast. Practic, constructia se asaza pe un strat de piatra care sa ii asigure stabilitatea", ne-a declarat Zob. O alta categorie de teren, intilnita de-a lungul Dunarii, de la trecerea bac "Stinca" pina la cartierul Pisc, este formata din loess uscat, pina la adincimi de 11-12 metri. Aici solutia cea mai des folosita pentru fundatii este perna de loess, consolidata, in cazul cladirilor inalte, cu piloti forati de loess. Este, de asemenea, o tehnologie destul de anevoioasa, insa mai ieftina decit blocajul de piatra. In restul orasului, terenul este eterogen, cu compozitie diversa, fiind suficienta la fundatii doar realizarea unei perne de balast, ceea ce presupune un cost relativ scazut. "Oricum, fata de alte orase, unde terenul este mai stabil, in Braila investitiile necesare pentru aducerea unei constructii la cota zero sint mai mari. Pe vremea turcilor, loess-ul nostru era perfect pentru realizarea constructiilor. Dupa realizarea canalizarii orasului si aparitia pierderilor de apa din sistem, loess-ul s-a umezit si si-a pierdut capacitatea portanta. De altfel, este recomandat ca dupa intrarea in exploatare a cladirilor noi, sa se acorde o foarte mare importanta deversarii apelor uzate. Pierderile din reteaua proprie de canalizare duc la tasarea terenului si degradarea constructiei", ne-a explicat Danut Zob.
Constructii multe, inspectori putini
In conditiile vitrege oferite de subsolul brailean, constructiile trebuie realizate ca la carte, pentru a avea stabilitate, mai ales in cazul unui cutremur. Intrebat de reporterul nostru daca Inspectoratul in Constructii a depistat cazuri in care fundatiile nu se realizau asa cum ar trebui, inspectorul sef Zob ne-a declarat ca, cel putin deocamdata, in cazul constructiilor mari nu sint probleme. "Au fost situatii cind, din cauza unor deficiente de constructie, am dat verdict de demolare a imobilelor, insa nu s-a ajuns aici, deoarece proiectantul a venit cu solutii de consolidare, astfel incit rezistenta sa corespunda normativelor", ne-a declarat acesta, admitind, insa, ca institutia pe care o conduce nu poate urmari toate constructiile care se realizeaza pe raza municipiului. Potrivit legii, Inspectoratul in Constructii este obligat sa urmareasca fazele de executie ale cladirilor realizate pe bani publici si ale celor ce depasesc parter plus un etaj. Celelalte sint verificate aleatoriu, daca proprietarul are "ghinionul" sa treaca un inspector prin zona. De altfel, in conditiile in care, de la inceputul anului in curs, au fost eliberate, pentru municipiul Braila, 675 autorizatii de construire iar alte 103 au fost date pentru localitatile din judet, celor 13 inspectori ai Inspectoratului in Constructii le este, practic, imposibil sa urmareasca tot ce se intimpla in teritoriu. Celor depistati cu nereguli nu le este, insa, deloc bine. Din ianuarie pina la sfirsitul lunii iunie, inspectorii in constructii braileni au aplicat 20 de amenzi, in valoare totala de 25.000 lei (250 milioane de lei vechi), pentru lucrari realizate fara autorizatie, fara proiect sau fara respectarea proiectului. Ideal ar fi, insa, ca nu amenzile sa ii sperie pe braileni, ci constientizarea faptului ca din pricina solului instabil, o fundatie facuta necorespunzator, cu costuri mici, poate afecta cladirea, de la peretii crapati din cauza tasarilor, pina la prabusirea totala, in cazul unui cutremur.
Constructii multe, inspectori putini
In conditiile vitrege oferite de subsolul brailean, constructiile trebuie realizate ca la carte, pentru a avea stabilitate, mai ales in cazul unui cutremur. Intrebat de reporterul nostru daca Inspectoratul in Constructii a depistat cazuri in care fundatiile nu se realizau asa cum ar trebui, inspectorul sef Zob ne-a declarat ca, cel putin deocamdata, in cazul constructiilor mari nu sint probleme. "Au fost situatii cind, din cauza unor deficiente de constructie, am dat verdict de demolare a imobilelor, insa nu s-a ajuns aici, deoarece proiectantul a venit cu solutii de consolidare, astfel incit rezistenta sa corespunda normativelor", ne-a declarat acesta, admitind, insa, ca institutia pe care o conduce nu poate urmari toate constructiile care se realizeaza pe raza municipiului. Potrivit legii, Inspectoratul in Constructii este obligat sa urmareasca fazele de executie ale cladirilor realizate pe bani publici si ale celor ce depasesc parter plus un etaj. Celelalte sint verificate aleatoriu, daca proprietarul are "ghinionul" sa treaca un inspector prin zona. De altfel, in conditiile in care, de la inceputul anului in curs, au fost eliberate, pentru municipiul Braila, 675 autorizatii de construire iar alte 103 au fost date pentru localitatile din judet, celor 13 inspectori ai Inspectoratului in Constructii le este, practic, imposibil sa urmareasca tot ce se intimpla in teritoriu. Celor depistati cu nereguli nu le este, insa, deloc bine. Din ianuarie pina la sfirsitul lunii iunie, inspectorii in constructii braileni au aplicat 20 de amenzi, in valoare totala de 25.000 lei (250 milioane de lei vechi), pentru lucrari realizate fara autorizatie, fara proiect sau fara respectarea proiectului. Ideal ar fi, insa, ca nu amenzile sa ii sperie pe braileni, ci constientizarea faptului ca din pricina solului instabil, o fundatie facuta necorespunzator, cu costuri mici, poate afecta cladirea, de la peretii crapati din cauza tasarilor, pina la prabusirea totala, in cazul unui cutremur.
