Plătim printre cele mai mari tarife la apă din ţară. Un clasament realizat de "Obiectiv" poziţionează Brăila pe locul 6 la nivel naţional când vine vorba de apă scumpă, cu 4,29 lei pentru fiecare metru cub consumat. În aceeaşi situaţie sunt şi gălăţenii şi nemţenii având de plată acelaşi tarif la apă. Majoritatea operatorilor de apă din ţară însă, practică tarife sub 3,8 lei/mc. Asta înseamnă circa 60 de lei în plus anual pentru o familie cu un consum mediu de apă. Avem însă noroc că tariful pentru canalizare-epurare este ceva mai mic în comparaţie cu alte municipii, astfel încât cumulat pentru apă şi canalizare plătim aproape 6,85 lei/mc, adică suntem undeva aproape de mijlocul clasamentului general. Chiar şi aşa stând lucrurile tariful de apă-canal este aproape dublu faţă de 2011 când brăilenii plăteau cam 3,8 lei/mc. De ce plătim aşa scump aceste servicii de utilitate publică? Conducerea Companiei de Utilităţi "Dunărea" Brăila ai cărei acţionari sunt municipalitatea şi Consiliul Judeţean nu şi-a găsit timp să discute cu reporterii noştri pentru a oferi un răspuns. Vă prezentăm în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv" care vă arată exact ce tarife de apă-canal plătesc românii, la modul general, şi brăilenii în mod special.
Brăilenii sunt probabil mai "bogaţi" pentru că de un an plătesc unul dintre cele mai mari tarife la nivel naţional pentru apa potabilă primită la robinet. Cotidianul "Obiectiv" a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi a obţinut tarifele la apă şi apă uzată practicate de toţi operatorii publici şi nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că plătim printre cele mai mari tarife din ţară. Un clasament realizat pe baza acestor date arată clar faptul că, strict pentru apa potabilă, suntem pe locul 6 la nivel naţional cu 4,29 lei/mc inclusiv TVA, în timp ce majoritatea municipiilor se încadrează sub pragul de 3,8 lei/mc. Dacă vă gândiţi, ce-i aşa mare scofală o diferenţă de nici cincizeci de bani, putem lua un exemplu concret al unei familii formată din 4 persoane cu un consum mediu de apă potabilă - plus apă pentru prepararea apei calde, undeva la 10 mc/lunar. Pentru această familie diferenţa despre care vorbeam mai sus se traduce în aproape 60 lei cumulat în plus la factura pe un an.
Dar să vedem care sunt municipiile unde se plăteşte cea mai scumpă apă. Pe primul loc se situează Bucureştiul cu 5.69 lei/mc, urmat de Buzău, Constanţa, Ilfov cu 5,07 lei/mc, Vâlcea pe locul III cu un tarif de 4,50 lei/mc, Caraş-Severin - 4,51 lei/mc, Neamţ şi Tulcea cu 4,41, Brăila pe locul VI cu 4,29 lei/mc alături de Galaţi şi Vaslui, urmate de Suceava - 4,25 lei/mc şi Argeş - 4,22 lei/mc. La polul opus cea mai ieftină apă potabilă o plătesc ialomiţenii cu 2,83 lei/mc, precum şi gorjenii - 3 lei/mc şi teleormănenii - 3,25 lei/mc. Dacă ar fi să ne comparăm cu judeţul vecin Ialomiţa, pe exemplul familiei etalon de mai sus, ar rezulta că brăilenii plătesc într-un an cu 175 lei mai mult la acelaşi consum lunar de 10 mc. Ei, parcă se schimbă perspectiva privind tariful la apă, nu-i aşa?
Brăila - 6,85 lei/mc, Prahova - 4,77 lei/mc
Trecem acum la tariful pentru canalizare-epurare unde din fericire stăm un pic mai bine: locul 24 cu 2,56 lei/mc. Cel mai mare tarif practicat apare în cazul Constanţei şi Ilfovului cu 4,5 lei/mc, urmate de Argeş - 4,41 lei/mc şi Dâmboviţa - 4,33 lei/mc. La celălalt capăt al clasamentului cu tarife mai mici, cel mai ieftin îşi taxează clienţii operatorul din Bucureşti, doar 1,26 lei/mc, urmat de Prahova - 1,43 lei/mc şi Mehedinţi - 1,54 lei/mc. Regula jocului privind facturarea spune că fiecare metru cub de apă potabilă consumat este facturat separat şi cu tarif de canalizare. Altfel spus, ai consumat 5 mc de apă potabilă, automat eşti taxat tot pentru 5 mc şi la serviciul de canalizare. Aşadar, coroborând clasamentele de mai sus ar rezulta un TOP privind tariful general de apă-canal unde Brăila se poziţionează în prima jumătate, adică în rândul judeţelor cu cele mai scumpe tarife. Mai precis, brăilenii plătesc lunar 6,85 lei/mc cu tot cu TVA context în care suntem pe locul 27 naţional. În fruntea clasamentului este judeţul Neamţ cu 10,09 lei/mc, urmat de Constanţa şi Ilfov cu 9,57 lei/mc şi pe locul III judeţul Argeş cu 8,63 lei/mc. De cealaltă parte, cele mai mici tarife de apă-canal-epurare plătesc prahovenii, doar 4,77 lei/mc, sibienii şi mehedinţenii - 5,4 lei/mc şi teleormănenii cu 5,51 lei/mc. Dacă refacem calculele pe exemplul cu familia etalon de mai devreme, iată cum ar arăta lucrurile în raport cu tarifele practicate în Teleorman - am ales acest judeţ pentru că nu ne putem compara cu Prahova, Mehedinţiul sau Sibiul unde relieful dictează cu totul alte costuri: (6,85 - 5,51)x20 (adică 10mc apă rece plus 10mc canalizare) x12 luni. Aşadar, diferenţa în plus pe care o plăteşte familia din Brăila este de 321 lei anual.
Simionescu: "dacă se va mai umbla pe viitor la tarif va fi doar o ajustare cu rata inflaţiei"
Contactat de reporterii "Obiectiv", primarul municipiului, Aurel Simionescu, a explicat preţul mare la serviciul de apă-canal-epurare prin aceea că modificările de tarif din ultimii ani au fost necesare în contextul în care CUP Dunărea a accesat finanţări europene pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de apă şi apă uzată din judeţul Brăila. "După cum se cunoaşte, pentru accesarea POS Mediu 1, proiect care este aproape de final cu lucrările, a fost necesar ca operatorul CUP Dunărea să treacă prin nişte transformări menite să-l facă eligibil pentru accesarea finanţării. Un prim pas a fost acela de a se transforma în operator regional, context în care au trebuit uniformizate tarifele din municipiu cu cele din judeţ. Apoi a fost dată în folosinţă şi staţia de epurare care a venit cu un cost suplimentar reflectat în tarif. Mai departe, prin strategia multianuală gândită pentru serviciul de utiliate publică s-a impus majorarea de tarif cu o anumită cadenţă şi până la un anumit nivel. Şi pot să spun că am atins acel nivel. Cu alte cuvinte, dacă se va mai umbla pe viitor la tarif va fi doar o ajustare cu rata inflaţiei şi cam atât. Adică nu vor mai fi praguri tarifare de urcat aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani. De altfel eu am recunoscut în campanie electorală că una dintre nereuşitele administraţiei locale a fost faptul că s-a impus majorare de tarif fără ca beneficiarul serviciului să poată vedea o îmbunătăţire vizibilă", a spus sursa citată.
Apare sau nu o dublă facturare la apa de ploaie?
Un alt aspect al problemei se leagă de tariful pentru ape pluviale. Aici subiectul comportă o lungă serie de discuţii, mai ales că sunt tot mai multe vocile care spun că, până la urmă, costul cu apele pluviale este inclus deja în componenţa preţului/tarifului de canalizare-epurare şi astfel apare o dublă facturare a apelor pluviale. Iată ce ne-a răspuns ANRSC pe acest subiect: "În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, apele pluviale reprezintă apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice, iar activitatea de evacuare a apelor pluviale din intravilanul localităţilor este una din activităţile componente ale serviciului de canalizare. (...) În temeiul art 14 din contractul -cadru, factura va cuprinde elementele de identificare ale fiecărui punct de consum, cantităţi facturare, preţul/tariful aplicat, inclusiv baza legală, ... cantitatea de apă uzată şi pluvială. De asemenea, modul de stabilire a cantităţii de apă meteorică preluată în reţeaua de canalizare este detaliat la art. 11 pct. 3 din Ordinul nr. 90/2007 menţionat anterior". Evident asta a sporit misterul legat de acest subiect aşa încât "Obiectiv" a cerut o întrevedere cu conducerea CUP Dunărea însă până ieri, la închiderea ediţiei, nu a primit un răspuns clar. Chestionat pe această temă, primarul Aurel Simionescu a explicat că nu e vorba despre nici o dublă tarifare: "În componenţa tarifului de canalizare nu este inclus şi costul cu apa pluvială. Practic pe factura de la CUP Dunărea apare un consum de apă potabilă pentru care se percepe tarif separat, mai apare aceeaşi cantitate de apă tarifată pentru canalizare şi, separat, în funcţie de precipitaţiile înregistrate pe raza judeţului, apare o cantitate de apă pluvială la care se percepe tarif separat. Nu este nici o dublă facturare", a spus edilul şef.
CUP Dunărea a impus eşalonări nerealiste
Că tariful perceput la Brăila este împovărător o dovedesc datoriile impresionante pe care populaţia le-a acumulat la plata facturilor emise de CUP Dunărea şi discutăm aici de milioane de lei. Cele mai mari sume sunt înregistrate de asociaţiile de proprietari. Ce-i drept, nu toate, întrucât sunt şi situaţii fericite în care unele AP-uri sunt la zi cu plata. Acumularea de restanţe a creat probleme operatorului care a anunţat că datoriile populaţiei pun în pericol întreg serviciul de apă-canal-epurare care are nevoie de încasări lunare pentru a asigura materia primă necesară funcţionării, inclusiv plăţi către proprii furnizori. Aşa că anul trecut CUP Dunărea a chemat toate asociaţiile cu datorii şi le-a cerut să încheie un grafic de eşalonare a sumelor restante pe o perioadă de maxim 12 luni. AP-urile care nu au răspuns solicitării au fost debranşate de la reţeaua publică şi le-au fost montate cişmele în curtea blocurilor. Povestea s-a repetat pe finalul lui 2013 dar şi în cursul lunii iunie anul acesta când AP-urile care nu au făcut plăţile la care s-au angajat au rămas fără apă. Ce-i drept, imediat ce le-a fost întreruptă furnizarea apei, o bună parte din sumele datorate au fost achitate în ziua următoare debranşării, ca într-un joc de-a şoarecele cu pisica. Pentru că măsura debranşării la grămadă a tuturor apartamentelor, inclusiv a celor care nu aveau datorii la întreţinere, a revoltat pe bună dreptate întreaga comunitate, recent CUP Dunărea a schimbat un pic strategia şi s-a arătat dispusă să efectueze la preţuri rezonabile (circa 400 - 500 lei per apartament), eventual şi în rate, lucrările de contorizare individuală cu scoaterea pe casa scărilor a conductelor de apă, inclusiv montarea de contoare noi în casete metalice ce pot fi închise cu lacăt. În mod evident, ţinta unei astfel de măsuri nu o constituie asociaţiile fără probleme, unde practic nu este necesară o astfel de lucrare. Ideea de bază este că prin scoaterea conductelor pe casa scării conducerilor asociaţiilor de proprietari le este la îndemână să închidă singure robinetul de apă doar în cazul apartamentelor cu datorii. Rămâne de văzut în ce măsură brăilenii vor reacţiona favorabil faţă de această soluţie şi dacă, printre proprietarii care vor opta pentru această soluţie se va afla şi municipalitatea, cea care deţine, de altfel, blocurile ANL, unele dintre ele cu mari restanţe când vine vorba de plata apei.
Apa pluvială - "o emblemă a ipocriziei locale"
Genoveva ORACĂ
Atât consilierul independent Simona Drăghincescu, cât şi deputatul Alexandru Nazare au atins subiectul apei pluviale la începutul lunii mai, înainte de alegerile europarlamentare. Cei doi au considerat că facturarea apei pluviale este "o emblemă a ipocriziei locale". "Ştiţi că în momentul în care am ajuns deputat, prima mea iniţiativă a fost să mă uit la apa pluvială, care sunt costurile şi cum poate fi acoperită apa astfel încât să nu punem brăilenii să plătească pentru un serviciu care nu are o bază de impozitare clară. Am depus o iniţiativă legislativă care a trecut prin Senat, preşedintele Comisiei de administraţie din Senat, care este de la PSD mi-a spus că apa pluvială este un confort pe care brăilenii trebuie să îl plătească şi toţi din comisie au votat «împotriva» iniţiativei mele. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la alte comisii din Senat, a ajuns în Cameră, acelaşi tratament şi acolo, deşi eu un an şi jumătate am tot cerut ajutorul celorlalţi colegi parlamentari. (...) Nu poţi să ai cazuri în care pensionari cu o pensie de 350 de lei, plătesc la apă 45 de lei. Este inimaginabil, iar din cei 45 de lei, 31 de lei este apa meteo", declara atunci Nazare.
Drăghincescu a ţinut să semnaleze faptul că există foarte multe nemulţumiri din partea cetăţenilor pe acest subiect şi că mulţi dintre brăileni sunt nevoiţi să plătească apa pluvială, deşi au curtea asfaltată într-o foarte mică măsură.
