• rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare și locale din 9 iunie arată că a câștigat echipa • liderii PSD au jucat împreună, la fel ca liderii AUR • șeful liberalilor, Alexandru Popa și-a văzut doar de județ, iar municipiul a fost lăsat pe seama lui Cătălin Canciu, de unde și rezultatele • nici liderii Alianței Dreapta Unită nu au jucat în echipă
Din surse politice am aflat rezultatele validate la alegerile europarlamentare pe Brăila. Bineînțeles, sursele oficiale sunt în continuare la coada clasamentului în ceea ce privește comunicarea atât de importantă pentru informarea populației.
Revenind, la Brăila, după centralizarea datelor în cele 284 de secții de votare, Alianța PSD – PNL, cu Mihai Tudose primul pe listă a obținut 78.883 voturi, 63,06%, pe locul al doilea s-a clasat AUR cu 17.680 voturi, 14,14 %, pe locul al treilea partidul Dianei Șoșoacă, SOS România, cu 8.695 voturi, 6,95%, și pe ultimul loc Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-FD) cu 5.790 voturi, 4,63%. Precizăm că numărul total de voturi valabil exprimate a fost 125.012.
Scurt comentariu: este evident că scorul mare al Alianței PSD - PNL la europarlamentare la Brăila comparativ cu 48,65%, rezultat parțial comunicat zilele trecute de BEC, i se datorează brăileanului Mihai Tudose, liderul PNL Alexandru Popa declarând în numeroase rânduri că nu-l interesează Parlamentul European.
La fel de interesant este că în Brăila continuă să existe un nucleu dur naționalist care a fost trezit de partidul lui George Simion, AUR, dar și de discursul gen România Mare și Corneliu Vadim Tudor al senatoarei Diana Șoșoacă, SOS România. Astfel, cele două formațiuni politice au adunat împreună 22% din voturile brăilenilor prezenți la urne, ceea ce ne aduce aminte de scorurile PRM și PPDD.
Sigur, la Brăila, progresiștii nu au fost cotați cu mai mult de 11 % nici când erau pe un mare val, dar este de remarcat că liderii Alianței Dreapta Unită care au candidat la președinția CJ, respectiv la Primăria Brăilei – dr. Antoneta Ioniță, președinte Forța Dreptei și Nicușor Ciocan, liderul USR, au obținut la locale scoruri mai bune (între 6% și 7,50%) față de europarlamentare. Cu alte cuvinte, sunt brăileni care i-au votat pe cei doi candidați sau au votat la CLM ori pentru CJ cu ADU, dar NU au pus ștampila și la europarlamentare. De ce? Din punctul nostru de vedere cu controversatul Dan Barna în frunte la europarlamentare și o campanie electorală care semăna mai degrabă a prezidențiale – Drulă pe panouri – ADU nu avea cum să obțină mare brânză la Brăila. În plus, această alianță a fost necunoscută multora pentru că târziu, foarte târziu au bătut palma liderii USR-PMP-FD, adică Cătălin Drulă, Eugen Tomac și Ludovic Orban.
Social-democratul Francisk Chiriac, scor dublu față de liberalul Alexandru Popa
În ceea ce privește șefia Consiliului Județean, remarcăm că Francisk Chiriac a fost votat de 62.418 - 49,80 %, urmat de liberalul Alexandru Popa cu doar 24,57 %. Spunem ”doar” pentru că cele 20 de primării câștigate de PNL ar fi fost matematic normal să-i asigure lui Popa un scor de măcar 30%. În acest caz, sunt două posibile explicații: ori cei 20 de primari au tras în primul rând pentru ei fără a-i interesa să-și convingă votanții să pună ștampila și la CJ și pentru președintele CJ – nu mai zic și la europarlamentare. A doua explicație ar putea fi că acele 20 de primării nu sunt suficient de mari ca să adune un număr consistent de voturi ce puteau influența alegerile la CJ, respectiv președinția instituției. Acest aspect poate constitui subiectul unei analize viitoare.
Nu trebuie uitat Marian Simion de la AUR care a convins 11,42% dintre alegători. Menționăm că numărul de voturi valabil exprimate a fost 125.325 (cu aproximativ 16.000 mai multe decat în 2020).
Configurația noului Consiliul Județean. PSD are 18 consilieri
La Consiliul Județean 63.568 de brăileni au votat politic cu PSD – 50,77%, 24,47% cu PNL, 11,49% cu AUR, raportat la 125.192 voturi valabil exprimate (cu aproximativ 16.000 mai multe decat în 2020), potrivit unor surse politice. În acest context, s-a stabilit și structura noului Consiliu Județean Brăila, în urma rezultatelor de la alegerile locale din 9 iunie. Astfel, din totalul celor 30 de mandate de consilier județean, 18 vor ajunge la candidații Partidului Social Democrat (PSD), 8 la candidații Partidului Național Liberal (PNL), iar 4 vor fi alocate candidaților Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).
Pe baza listelor cu care au venit în alegeri, din partea PSD consilieri județeni vor fi: actualul președinte al Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, vicepreședintele instituției, Ciprian Ionuț Dobre, Vasilică Priceputu, Carmelia Mariana Dragomir Bălănică, Ionuț Andrei Ichim, Teodora Raluca Culea, Gabriel Mihai Abăseacă, Mirela Chivu, Cătălin Marius Negru, Valentina Turcoeau, Fănel Burtea, Vlăduț Brînză, Gina Anton, Dorel Vîlsan, Mirela Cazacu, George Cristian Neacșu, Oana Laura Geru și Aurel Dumitru. Cum Francisk Iulian Chiriac a obținut un nou mandat în fruntea CJ, acesta se va retrage și cel de-al 18-lea consilier PSD va fi Iulian Cosmin Sandu. Mai trebuie precizat că la vot este socotit și președintele CJ, ceea ce înseamnă că PSD are 19 voturi în Consiliul Județean. Cu alte cuvinte, Chiriac are nevoie de un singur vot pentru a avea asigurată inclusiv majoritatea calificată de 2/3 din CJ, necesară în cazul adoptării unor hotărâri mai importante.
Din partea PNL, în CJ vor intra Alexandru Bucălău, Cici Mirela Bolovan, Dănuț Lungu, Dan Căpățînă, Marius Iulian Mitescu, Camelia Ifrim, Marian Sârbu și Ovidiu Nechita. Precizăm că pe primul loc pe listă este deputatul Alexandru Popa, însă acesta nu poate fi consilier județean fiindcă este parlamentar. De altfel, Popa și-a anunțat deja intenția de a candida la alegerile parlamentare din decembrie.
De la AUR consilieri județeni vor fi Viorel Botea, Marian Simion, Mariana Aurora Dobre și Virginia Koler.
