Ionel Ghilinţă reprezintă un nume cu rezonanţă în comunitatea de afaceri locală, deoarece pentru o bună bucată de vreme a condus structura teritorială a Băncii Comerciale Române. Dintr-o asemenea postură şi adăugând în formulă şi mitul salariilor colosale ale bancherilor, este foarte clar pentru toţi că a reuşit să-şi asigure un "confort financiar" de invidiat sau mai bine zis să strângă o avere frumuşică. Recenta numire a lui Ghilinţă la BNR (Banca Naţională a României) ca şef de sucursală locală a deschis larg porţile, strâns ferecate până nu de mult, pentru oricine interesat să afle cât de priceput business-man este. Trei apartamente în Bucureşti, o casă în Brăila, plus o casă de vacanţă la Breaza, terenuri, plasamente în titluri de proprietate la diferite firme, sunt principalele coordonate ale averii familiei Ghilinţă. În contrabalanţă apar şi credite de peste 380.000 euro, în fapt cea mai mare datorie în rândul angajaţilor BNR pe funcţii de conducere. Dar la un salariu de 2.400 euro lunar, cât a declarat că a încasat în 2009 ca şef sucursalei Brăila a BCR, este de înţeles că nu i-a fost greu să suporte o asemenea presiune financiară generată de împrumuturi atât de mari.
Angajaţii BNR pe funcţii de conducere şi-au publicat declaraţiile de avere. De exemplu, guvernatorul, viceguvernatorii şi membrii Consiliului de Administraţie aproape că nu au datorii, în schimb unii directori din centrală sau din teritoriu se "laudă" cu datorii chiar de sute de mii de euro către bănci. Interesant de menţionat că nu toţi şefii din BNR au urmat îndemnul pe care l-au adresat populaţiei, de a se împrumuta în moneda în care îşi primesc salariul: foarte mulţi au accesat credite în valută. Cel mai mare împrumut contractat de şefii din BNR este de 382.000 euro şi aparţine directorului sucursalei Brăila, Ionel Ghilinţă. Pe locul doi se află directorul sucursalei Cluj, cu credite de peste 220.000 euro. În ce-l priveşte pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, el a declarat că nu are nicio datorie la bănci şi că şi-a împrumutat firma proprie, "Mar" SRL, cu 621.582 lei.
Dar să revenim la declaraţia de avere a lui Ionel Ghilinţă. Potrivit acesteia, familia sa deţine 2 loturi de teren intravilan - 550 mp în Brăila, cumpărat în 1994 şi încă 1.225 mp în Breaza, judeţul Prahova, cumpărat în 2009, plus un lot de 25 ha teren agricol în judeţul Brăila, cumpărat în 2006. De asemenea, mai deţine două case de locuit, una în Brăila, cu o suprafaţă de 226 mp cumpărată în 1994, cu valoare de impozitare 551.465 lei, iar a doua la Breaza, cu o suprafaţă de aproape 180 mp cumpărată în 2009, având o valoare de impozitare de 154.924 lei. În plus, familia Ghilinţă deţine trei apartamente în Bucureşti, cu o valoare de impozitare cumulată de circa 540.000 lei.
Soţia lui Ghilinţă este patronul farmaciei Arnica
La capitolul bunuri mobile şi imobile înstrăinate în ultimele 12 luni, cu valori de peste 3.000 euro fiecare, directorul sucursalei locale a BNR a menţionat vânzarea a 2 ha teren agricol cu preţul de 10.000 lei, precum şi 3 tranzacţii bursiere cu titluri "Transgaz" - 34.834 lei, "Braiconf" - 5.158 lei şi "Erste Bank" - 5.856 euro.
În ceea ce priveşte activele financiare, la venirea lui Ghilinţă la conducerea BNR - Sucursala Brăila, în aprilie 2010, la subcapitolul depozite bancare declarase 2 astfel de depozite, unul în lei (circa 100.000 lei) şi altul în euro (aproape 18.800 euro) însă la ultima rectificare a declaraţiei acestea nu mai apar, fiind cel mai probabil lichidate. Totuşi, familia a rămas cu plasamente constând în acţiuni sau părţi sociale la SC "Arnica Impex", BCR Asigurări, "Intermedieri şi Asigurări" şi "Bryonia Impex", cu o valoare cumulată la aproape 13.000 lei. Ar mai trebui adăugat că la această secţiune din declaraţia de avere a lui Ghilinţă apare menţiunea că a împrumutat în nume personal cu suma 822.072 lei firma "Arnica Impex", care administrează farmacia situată în imediata apropiere a intersecţiei Bulevardului Dorobanţilor cu str. Victoriei. Firma respectivă, cu domeniu de activitate comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate, a avut o cifră de afaceri de 4,12 milioane de lei anul trecut, însă a ieşit pe pierdere - 72.445 lei.
Este cel mai mare datornic în rândul şefilor de la BNR
Şi am ajuns la capitolul cel mai incitant: datorii şi venituri realizate. Familia Ghilinţă are în curs de derulare 2 credite, unul de 143.205 euro, scadent în 2026, iar al doilea de 239.486 euro cu scadenţă în 2030. Aşa cum am spus, cumulate, cele două împrumuturi îl plasează pe Ionel Ghilinţă pe primul loc în rândul colegilor cu funcţii de conducere din BNR ca fiind cel mai mare datornic la instituţii de credit. Un calcul rudimentar pornind de la soldul actual al acestor două credite, raportat la numărul de luni rămase până la lichidarea celor două împrumuturi indică o rată lunară cumulată de circa 1.700 euro. Dar o astfel de obligaţie lunară de plată nu prezintă niciun pericol privind o eventuală destabilizare financiară a familiei, întrucât veniturile din salarii declarate de Ghilinţă sunt arhisuficiente pentru plata creditelor. De exemplu, în anul fiscal 2009, aşadar pe vremea când era director la BCR - Sucursala Brăila, Ionel Ghilinţă a încasat conform contractului individual de muncă venituri din salarii în cuantum de 122.850 lei. De aici rezultă un salariu mediu lunar de 10.200 lei, adică aproximativ 2.400 euro la un curs mediu de 4,23 lei/euro aferent anului 2009. În completare, veniturile familiei au fost întregite şi de salariul soţiei, încă 60.000 lei pe întreg anul 2009, deci undeva la 1.100 euro lunar. În plus Ionel Ghilinţă a mai declarat că a obţinut venituri din investiţii, mai concret dividente de 1.500 euro de pe urma plasamentului de la "Transgaz"- Mediaş, precum şi venituri de peste 40.000 euro din 2 tranzacţii bursiere cu titluri "Erste Bank".
