Într-o perioadă în care banii pentru Sănătate sunt tot mai greu de găsit, la Spitalul Judeţean Brăila se fac chiar achiziţii extravagante, după cum v-am semnalat în repetate rânduri în cotidianul "Obiectiv Vocea Brăilei". Se pare că la Consiliul Judeţean, în subordinea căruia se află cea mai mare unitate spitalicească din judeţ, a devenit un fel de specialitate a casei "infectarea" bugetului cu "bacilul risipei". Considerăm că interesul presei pentru modul în care se "toacă" banii publici este perfect justificat, cu atât mai mult cu cât excesul de cheltuieli nu se reflectă în gradul de satisfacţie a populaţiei cu privire la serviciile medicale de care beneficiază. În loc să ofere informaţii de interes public, la solicitarea presei, clar şi concis, conducerea spitalului a ajuns chiar să obstrucţioneze documentarea ziariştilor, aşa cum am relatat în ediţiile trecute, ceea ce încalcă flagrant prevederile Constituţiei României şi legile ce garantează libertatea presei. În loc să se asigure că legile sunt respectate şi de către oamenii pe care i-a numit în funcţii de conducere la cea mai mare unitate spitalicească din Brăila, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, încearcă să acrediteze ideea că ziariştilor de la "Obiectiv Vocea Brăilei" le-a fost interzis să fotografieze în spital din cauză că... ar aduce în unitate microbi! Iar managerul Rodica Sin a publicat pe site-ul spitalului aşa-numite "comunicate de presă", care de fapt nu au fost remise presei, înţelegând astfel să răspundă la solicitările cotidianului nostru, fără a da însă explicaţii clare cu privire la cheltuirea banilor publici.
Stancu se teme de microbii ziariştilor
Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a ţinut să îşi expună părerea vizavi de articolul "Acces interzis!", publicat de cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei". Mai exact, la finalul şedinţei ordinare a CJ Brăila de vinerea trecută, acesta a deschis subiectul amintit în faţa colegilor săi. "Au apărut nişte răutăţi, ca să nu le spun altfel... Un Spital Judeţean de Urgenţă nu este nici staţie de metrou, nici Gara de Nord sau Gara de la Brăila, sau o staţie de autobuz - este un spital. Trebuie să îi păstrăm intimitatea - în sensul bun al cuvântului, pentru că, mai mult sau mai puţin, fiecare dintre noi suntem purtători de microbi - şi cred că trebuie să încercăm să păstrăm un regulament pe care să îl aibă un spital. Chestiile că interzicem sau nu interzicem cuiva sunt nişte răutăţi care n-au nicio legătură cu realitatea", a declarat Stancu, făcând referire la "răspunsul" primit de către jurnaliştii "Obiectiv" din partea managerului Spitalului Judeţean, Rodica Sin, care le-a interzis să fotografieze în unitate, fără vreo explicaţie plauzibilă. "Vedeţi, noi suntem predispuşi precum maimuţa să ne scărpinăm până ne facem rană. Sunt unii care sunt puşi aici, în zona asta, şi nu vorbesc de azi sau de ieri, ci de toată perioada - dacă vreţi, vorbesc din 2004 -, în care orice lucru bun nu a rămas nesancţionat. Cred că cel mai bun lucru pentru unii este să nu faci nimic şi atunci nu ai nicio problemă. Nu faci decât să vii la serviciu, să dai salarii şi să nu faci nimic, că n-are cum să te critice nimeni", a mai adăugat acesta, subliniind totodată realizările Consiliului Judeţean Brăila în domeniul Sănătăţii.
Trebuie precizat că nu am solicitat să fotografiem în vreo sală de operaţie sau în saloanele pacienţilor, ci în ambulatoriul de specialitate, unde intră oameni cu diverse afecţiuni, fără să existe vreo restricţie a accesului impusă de acel regulament la care a făcut referire Stancu. De altfel, dacă ar fi existat o preocupare reală de a preveni infecţiile intraspitaliceşti, conducerea unităţii ar fi putut să pună la dispoziţia ziariştilor câte un halat, ciupici şi o bonetă, dacă exista bunăvoinţă, însă faptul că a interzis pur şi simplu fotografierea denotă lipsa de transparenţă.
"Comunicate de presă" care nu au fost remise presei
Conducerea Spitalului Judeţean a postat pe site-ul unităţii vineri, 27 aprilie, aşadar a doua zi după publicarea articolului "Acces interzis", 3 documente numite "comunicate de presă", care de fapt nu au fost remise presei. Unul dintre acestea este "Răspuns la adresa nr. 214/12.04.2012 - Ziarul Obiectiv Vocea Brăilei", răspuns pe care precizăm că nu l-am primit la redacţie. Deşi am solicitat punctual informaţii despre cabinetele de chirurgie şi preţul echipamentelor cu care au fost dotate, având în vedere că nu sunt folosite, răspunsul este unul general şi face trimitere la site-urile altor instituţii. "Pentru serviciile medicale desfăşurate în cabinetul de chirurgie, în laboratorul de Imagistică, ca de altfel în toate cabinetele de specialitate din Ambulatoriu, sunt înregistraţi aproximativ 14.000 pacienţi pe lună, în conformitate cu datele transmise spre decontare către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila.(...) Valoarea investiţiilor în aparatura medicală, pe care le-a desfăşurat instituţia este afişată, înregistrată şi monitorizat pe site-ul ANRMAP (n.r. - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice)". De asemenea, răspunsul la întrebarea privind numărul de pacienţi care au beneficiat de investigaţii în laboratorul de imagistică din ambulatoriu, cu ajutorul CT-ului, respectiv a RMN-ului de ultimă generaţie, face trimitere la site-ul CJAS Brăila. "Laboratorul de Imagistică deserveşte atât Ambulatoriul cât şi serviciile medicale în regim de spitalizare de zi şi spitalizare continuă, ceea ce înseamnă, în medie, 80% din total pacienţi raportaţi spre decontare de către CJAS (medie 3.900-4.000 cazuri pe lună). Date care pot fi preluate de pe site-ul oficial al CJAS Brăila". În ceea ce priveşte numărul de medici cu competenţe RMN, CT, în răspuns se arată că "sunt în număr de 7 titulari ai Spitalului Judeţean Brăila şi 2 medici contractuali. Apreciem că prin intermediul a 9 medici specialişti în Radiologie şi Imagistică medicală, instituţia are capacitatea de a sigura calitatea actului medical". La întrebările din solicitarea noastră referitoare la câte microscoape performante şi câte ecografe a achiziţionat spitalul în ultimul timp, cât au costat, unde au fost repartizate şi cum sunt utilizate, iată răspunsul :"De asemenea, ecografele din dotarea cabinetelor din Ambulatoriu sunt deservite de medici cu competenţe şi pentru care CJAS Brăila a încheiat contract de servicii pentru acest segment, motiv pentru care asigurăm pacienţilor servicii de ecografie, iar frecvenţa şi numărul investigaţiilor se află în baza de date a CJAS, care validează şi decontează aceste servicii. Secţia de Oftalmologie are un microscop oftalmologic pe care sunt investigaţi pacienţii aflaţi atât în secţia de Oftalmologie cât şi pe secţii cum ar fi: Endocrinologie, Diabet. Şi secţia ORL beneficiază de serviciile unui microscop performant care ajută medicii specialişti în stabilirea cu exactitate a diagnosticului pacientului. Deşi este un spital de urgenţă, acesta a fost limitat în contractarea serviciilor medicale cu CJAS, neputând să asigure servicii medicale la nivel optim, obligând instituţia, în detrimentul dotărilor, să programeze pacienţii pentru a beneficia de servicii medicale curente".
În final, managerul Rodica Sin recunoaşte, totuşi, că aparatura scumpă nu este folosită la nivel optim deoarece personalul abia acum se instruieşte. "Procedura de lucru pe aparatura medicală de ultimă generaţie va creşte în frecvenţa utilizării acestora, pe măsură ce personalul îşi va finaliza cursul de perfecţionare care la acest moment se află în plină derulare". Un al doilea document prezintă cursurile de specializare a personalului din Radiologie Imagistică Medicală, iar cel de-al treilea este un comunicat despre salarizare, prin care, probabil, managerul Rodica Sin a dorit să justifice cele 130 milioane lei vechi pe care le-a încasat în luna februarie. "Personalul de conducere este salarizat conform OUG nr. 17/2008 Anexa VI, privind limitele salariului de bază şi Anexa X, privind indemnizaţiile de conducere, cu modificările şi completările ulterioare. Salariile lunare ale personalului încadrat cuprind de asemenea, după caz, sume pentru gărzi, sume pentru ore efectuate în zile de sărbători legale precum şi indemnizaţii de concediu de odihnă legale, solicitate de salariaţi. Menţionăm că ne încadrăm în normativele de personal cu preponderenţă la nivel mediu, cum sunt prevăzute în Ordinul MS nr.1224/2010".
Elicopter şi şalupă după maşina 4x4?
Una dintre cheltuielile extravagante pe care le-a făcut Spitalul Judeţean anul trecut, când a plătit din bugetul CJ, aşadar din fonduri publice, 225.000 lei, echivalentul a peste 53.000 euro, a fost cea pentru a-şi achiziţiona patru maşini, dintre care una... de teren, beneficiara contractului fiind SC Delta Plus Trading SRL Piteşti, agent autorizat pentru SC Automobile Dacia SA. Unii vor zice că e un fleac, dar nu e deloc pentru un sistem aproape intrat în metastază financiară, aşa cum v-am sesizat la acel moment în articolul "Servicii de nota 4, maşină 4x4". Cum managerul Rodica Sin s-a arătat deranjată de publicarea articolului, i-am solicitat şi în scris să precizeze în ce scop va fi folosită maşina de teren 4x4.
În loc să explice clar şi concis, iată ce răspuns a formulat conducerea spitalului la întrebarea noastră: "Având în vedere principalele obiective de guvernare şi direcţii de acţiune cu referinţă în mod special la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, la creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană, la strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani, precum şi la redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural, conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila are ca prioritate şi următoarele obiective:
-îmbunătăţirea sistemului de internări de scurtă durată şi a îngrijirilor la domiciliu;
-dezvoltarea accentuată a serviciilor de îngrijire la domiciliu printr-o colaborare strânsă cu structurile de specialitate ale autorităţilor publice locale;
-asigurarea unei asistenţe medicale primare, accesibilă în egală măsură pentru locuitorii judeţului, prin asistenţa medicală ambulatorie spitalicească;
-demararea efectivă a procesului de acreditare a spitalului astfel încât să existe "un standard de spital" care să asigure reguli şi condiţii egale pentru desfăşurarea activităţii medicale spitaliceşti;
-asigurarea asistenţei medicale de specialitate în centre medico-sociale care să permită degrevarea spitalelor de pacienţii cu probleme predominant sociale şi nu medicale;
-asigurarea de mijloace de transport medical şi personal de specialitate, inclusiv aerian sau naval;
-stimularea creşterii calităţii sistemului de asistenţă medico-sanitară prin intermediul mediatorilor pentru rromi.
De asemenea, se va asigura transport pentru profesorii doctori chirurgi care, conform protocoalelor încheiate cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, îşi vor desfăşura activitatea medicală în domeniile de chirurgie generală, oftalmologie, ORL, neurochirurgie, ortopedie, chirurgie vasculară şi chirurgie plastică şi reparatorie.
Considerăm că utilizarea maşinii de teren de personalul medical de specialitate şi de conducerea spitalului, în locuri greu accesibile, pe toată perioada anului, în judeţul Brăila şi în zonele limitrofe cum ar fi judeţele Slobozia, Tulcea, Galaţi şi Vrancea în vederea realizării obiectivelor propuse, este o necesitate obiectivă".
La peste 7 luni de la acest răspuns, nu putem să nu remarcăm faptul că celebrii "profesori doctori chirurgi" din marile oraşe nu au poposit la Spitalul Judeţean Brăila, astfel că, şi în prezent, numeroase victime ale accidentelor rutiere sunt transferate la Bucureşti, aşa cum s-a întâmplat chiar zilele trecute. De asemenea, nici nu am auzit ca maşina de teren să fi fost folosită în beneficiul vreunui pacient, măcar în cazul bolnavilor sinistraţi rămaşi înzăpeziţi prin judeţ astă iarnă. Mai mult, îi lăsăm pe cititorii noştri să decidă câte dintre obiectivele propuse a îndeplinit conducerea spitalului şi cât de justificată este cheltuirea banului public pentru a cumpăra o maşină 4x4, a cărei utilitate rămâne discutabilă.
