Ieri, brailenii au sarbatorit hramul Bisericii Bulgaresti "Inaltarea Domnului la Cer", de pe B-dul Al. I. Cuza, precum si Ziua Eroilor cazuti in luptele pentru independenta si prosperitatea Romaniei. Ei s-au rugat pentru binele familiei si al urbei, pomenindu-i, totodata, si pe aceia care au raposat in Domnul. Credinciosii care au participat la Sfinta Litrughie, la Biserica Bulgareasca, au putut gusta, la urma, din coliva de hram, cu circumferinta de un metru.
Piatra de temelie a ctitoriei de pe B-dul Cuza s-a pus in anul 1868, biserica fiind sfintita in Duminica Floriilor, pe 21 martie 1882. Terenul pe care a fost ridicat lacasul a fost donat de Hagi Varvara Veleva, sotia lui Vasile Velev, bulgar de vaza din Braila. Actul de donatie a disparut intr-un incendiu, pe la 1888, flacarile distrugind aproape in totalitate arhiva de atunci a Tribunalului Braila. Planul Bisericii Bulgaresti a fost conceput de arhitectul italian Bonamelli (se observa influenta stilului roman in coloanele care sustin constructia). Ctitorii cei mai de seama au fost Varvara si Vasile Velev, H. Tani, I. Balcanski, A. Ivanof, Gheorghe si Ganea Gaiu, iar primul slujitor, preotul N. Mihof. Familia Velev se inrudea cu Anastase Simu, mare colectionar si donator brailean, intemeietorul Muzeului din Bucuresti, pe B-dul Magheru, care-i poarta numele. In cinstea lui, straduta din fata bisericii, care face legatura intre bulevardele Cuza si Carol, s-a numit "Simu". In anii '50, "Inaltarea Domnului" a intrat sub jurisdictia Bisericii si a statului roman, preot slujitor fiind numit I. Nenciu. Mai apoi, in 1963, a mai fost adus preotul V. Goea de la biserica "Sf. Spiridon" (continuatoarea Mitropoliei Proilaviei, prima din Tarile Romane) ce fusese darimata in acelasi an de autoritatile comuniste.
Istoria edificiului de pe B-dul Cuza este strins legata de cea a comunitatii bulgarilor braileni. Se spune ca dupa razboiul ruso-turc si Pacea de la Adrianopol (1829), multi bulgari si-au parasit paminturile odata cu trupele tariste care se retrageau, stabilindu-se in Principate, inclusiv la Braila. Buni gospodari, bulgarii se ocupau in principal cu gradinaritul, dogaria si zidaria. Ei isi vindeau marfa nu numai in pietele Brailei, ci si in cele din Bucuresti si alte orase mari. La Braila, bulgarii s-au organizat in bresle. Membrii Breslei Gradinarilor, care-l aveau ca patron pe Sf. Mucenic Trifon, veneau pe 1 februarie, an de an, la biserica, in procesiune, defilind cu fanfara si drapele. Ei au donat inclusiv icoana Sf. Trifon, pictata la 1893, strajuita de o candela argintata. Breasla Dogarilor, care o avea drept protectoare pe Sf. Mucenita Marina, a donat o icoana in anul 1881. La Braila, bulgarii au mai intemeiat o scoala, in jurul anului 1”, pe care au reorganizat-o in 1865, de asemenea Casa de Lectura "Lumina", desfiintata in anul 1968 si Societatea Bulgara de Stiinte ("Balgarsco Cnijovno Drujestvo"). Dupa eliberarea Bulgariei (1878), societatea - devenita mai apoi Academia Bulgara - s-a mutat la Sofia. In anul 1863, a luat fiinta, la Braila, primul ziar al emigrantilor bulgari, "Balgarska Pcela" ("Albina Bulgara"), urmat de alte publicatii periodice la care au colaborat poetul Hristo Botev si intelectuali de vaza precum N. Tenof, V. D. Stoianof, V. Drumef si Ivan Vazov. Botev a infiintat o tipografie in beciurile fostului Han Ceaparu, pe locul unde se afla astazi blocul A1 (Piata H. Botev) si i-a indemnat pe bulgari la lupta impotriva ocupatiei turcesti.
Piatra de temelie a ctitoriei de pe B-dul Cuza s-a pus in anul 1868, biserica fiind sfintita in Duminica Floriilor, pe 21 martie 1882. Terenul pe care a fost ridicat lacasul a fost donat de Hagi Varvara Veleva, sotia lui Vasile Velev, bulgar de vaza din Braila. Actul de donatie a disparut intr-un incendiu, pe la 1888, flacarile distrugind aproape in totalitate arhiva de atunci a Tribunalului Braila. Planul Bisericii Bulgaresti a fost conceput de arhitectul italian Bonamelli (se observa influenta stilului roman in coloanele care sustin constructia). Ctitorii cei mai de seama au fost Varvara si Vasile Velev, H. Tani, I. Balcanski, A. Ivanof, Gheorghe si Ganea Gaiu, iar primul slujitor, preotul N. Mihof. Familia Velev se inrudea cu Anastase Simu, mare colectionar si donator brailean, intemeietorul Muzeului din Bucuresti, pe B-dul Magheru, care-i poarta numele. In cinstea lui, straduta din fata bisericii, care face legatura intre bulevardele Cuza si Carol, s-a numit "Simu". In anii '50, "Inaltarea Domnului" a intrat sub jurisdictia Bisericii si a statului roman, preot slujitor fiind numit I. Nenciu. Mai apoi, in 1963, a mai fost adus preotul V. Goea de la biserica "Sf. Spiridon" (continuatoarea Mitropoliei Proilaviei, prima din Tarile Romane) ce fusese darimata in acelasi an de autoritatile comuniste.
Istoria edificiului de pe B-dul Cuza este strins legata de cea a comunitatii bulgarilor braileni. Se spune ca dupa razboiul ruso-turc si Pacea de la Adrianopol (1829), multi bulgari si-au parasit paminturile odata cu trupele tariste care se retrageau, stabilindu-se in Principate, inclusiv la Braila. Buni gospodari, bulgarii se ocupau in principal cu gradinaritul, dogaria si zidaria. Ei isi vindeau marfa nu numai in pietele Brailei, ci si in cele din Bucuresti si alte orase mari. La Braila, bulgarii s-au organizat in bresle. Membrii Breslei Gradinarilor, care-l aveau ca patron pe Sf. Mucenic Trifon, veneau pe 1 februarie, an de an, la biserica, in procesiune, defilind cu fanfara si drapele. Ei au donat inclusiv icoana Sf. Trifon, pictata la 1893, strajuita de o candela argintata. Breasla Dogarilor, care o avea drept protectoare pe Sf. Mucenita Marina, a donat o icoana in anul 1881. La Braila, bulgarii au mai intemeiat o scoala, in jurul anului 1”, pe care au reorganizat-o in 1865, de asemenea Casa de Lectura "Lumina", desfiintata in anul 1968 si Societatea Bulgara de Stiinte ("Balgarsco Cnijovno Drujestvo"). Dupa eliberarea Bulgariei (1878), societatea - devenita mai apoi Academia Bulgara - s-a mutat la Sofia. In anul 1863, a luat fiinta, la Braila, primul ziar al emigrantilor bulgari, "Balgarska Pcela" ("Albina Bulgara"), urmat de alte publicatii periodice la care au colaborat poetul Hristo Botev si intelectuali de vaza precum N. Tenof, V. D. Stoianof, V. Drumef si Ivan Vazov. Botev a infiintat o tipografie in beciurile fostului Han Ceaparu, pe locul unde se afla astazi blocul A1 (Piata H. Botev) si i-a indemnat pe bulgari la lupta impotriva ocupatiei turcesti.
