Cu două luni înaintea alegerilor locale, la Brăila apele încep să se limpezească în ceea ce priveşte identitatea candidaţilor la Primăria Muncipiului şi la preşedinţia Consiliului Judeţean Brăila. Singura formaţiune politică care nu şi-a anunţat până acum candidaţii este Alianţa pentru Viitorul Brăilei. Deşi, iniţial, reprezentanţii Alianţei declaraseră că pe 5 aprilie vor fi făcute publice numele celor care vor intra, din partea acestei organizaţii, în lupta pentru cele mai importante funcţii din administraţia publică locală, nici până acum nu a fost făcut vreun anunţ oficial. De partea cealaltă a baricadei, USL-iştii sunt pregătiţi deja de război, la fel şi PRM, partidul care nu a fost prins în nicio alianţă politică.
Dacă, oficial, listele de candidaţi mai conţin încă necunoscute, bursa zvonurilor a completat deja spaţiile libere. Astfel, pentru Primăria municipiului Brăila, în mod cert se vor bate actualul edil-şef Aurel Simionescu - PSD, Adrian Vacu - PRM şi Simona Drăghincescu - independent. Din partea AVB, zvonurile îl plasează ca şi candidat pe deputatul PDL de Brăila Viorel Balcan. Cu toate acestea, nu este exclus ca pe ultima sută de metri să îi ia locul liderul PDL Brăila, Constantin Dumitriu. La Consiliul Judeţean, în luptă intră actualul preşedinte, Gheorghe Bunea Stancu - PSD, Romeo Crâşmariu - PRM, dar, dacă zvonurile se confirmă, şi un independent, Sergiu Diacomatu, susţinut de AVB şi de celelalte partide non-USL, cu excepţia PRM.
De remarcat e faptul că, pentru prima dată, în lupta electorală intră mai mulţi candidaţi cu vârste până în 45 de ani, singurii reprezentanţi ai gărzii vechi de politicieni brăileni fiind Aurel Simionescu, Viorel Balcan şi Gheorghe Bunea Stancu.
Cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" îţi prezintă, mai jos, câteva date despre politicienii care ar putea să conducă oraşul şi judeţul Brăila din luna iunie.
Candidaţii la Primăria municipiului
Aurel Simionescu (PSD) are 57 de ani şi este primarul municipiului Brăila din 20 iunie 2008. Din 2004 până în 2008 a fost senator de Brăila, iar în perioada 1996 - 2004 a fost preşedintele Consiliului Judeţean Brăila. Din 1997 până în prezent a activat ca şi conferenţiar Universitar în cadrul Universităţii "Constantin Brâncoveanu Piteşti" - Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice Brăila. În timpul mandatului său a finalizat proiectele începute de administraţia Cibu, cele privind realizarea staţiei de epurare, construirea canalului colector şi alimentarea cu apă şi canalizare în Chercea. În prezent, acesta a pornit un proiect pentru alimentare cu apă şi canalizare şi în celelalte cartiere brăilene, care nu beneficiau de astfel de facilităţi. De asemenea, deşi mulţi sunt deranjaţi de haosul creat, a demarat proiectul de reabilitare a Bulevardului Dorobanţilor - proiect iniţiat de fostul primar Constantin Cibu, adăugând la acesta încă două: unul privind reabilitarea str. Călăraşi, iar celălalt reabilitarea podului de la Brăiliţa. Totodată, a demarat un proiect de modernizare a platoului din faţa Palatului Administrativ.
Ca puncte slabe, primarul Simionescu a dat dovadă de prea multă clemenţă şi lipsă de hotărâre în cazul directorului juridic al Primăriei, Angelica Pamfil şi al fostului secretar al municipiului, Iorga Stoian, faţă de modul în care cei doi au tratat dosarele de retrocedare a unor importante imobile istorice din Brăila şi a unor bucăţi din pieţele brăilene. Un alt fapt care i se poate imputa este legat de trecutul său în regimul comunist, Simionescu fiind, înainte de 1989, liderul UTC.
Simona Drăghincescu (candidat independent) are 49 de ani. A absolvit Tehnologia şi Chimia Produselor Alimentare şi Tehnică Piscicolă (TCPATP) în 1986, ASE Bucureşti - 2004 şi Facultatea de Drept "Valahia" din Târgovişte, fără diplomă de licenţă, în 2010. A urmat cursuri de managementul general al firmelor, susţinute de Camera de Comerţ a Austriei, în 1999 şi are un master în aquisul comunitar, obţinut la SNSPA Bucureşti în 2007. În perioada 1998 - 2004 a fost director general al SINCAR Brăila. Din 2004 până în 2010 a fost directorul Direcţiei Administraţia Pieţelor şi Târgurilor Brăila. În această perioadă a fost director la DAPT, a modernizat pieţele brăilene. De asemenea, sub mandatul ei, atât Orăşelul Copiilor cât şi Grădina Zoologică din Brăila au cunoscut o importantă dezvoltare, Grădina Zoologică brăileană ajungând de la coada clasamentului în 2004 - la a treia din ţară în 2010. Demnă de menţionat este implicarea Simonei Drăghincescu în lupta cu mafia imobiliară, care a acaparat o bună parte din pieţele brăilene.
Adrian Vacu (PRM) are 33 de ani şi este şef serviciu Marketing în cadrul SC "Administraţia Pieţelor şi Târgurilor" Brăila. Anterior a lucrat ca director de vânzări în cadrul SC "Irmex" SA Brăila. Este absolvent al Universităţii "Constantin Brâncoveanu"- Facultatea de Management Marketing şi Afaceri Economice Internaţionale - Brăila. Vacu a făcut parte din Biroul de conducere al PNL până săptămâna trecută, când, alături de un grup de tineri liberali, a migrat la PRM.
Viorel Balcan (PDL) are 59 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Construcţii Căi Ferate, Drumuri, Poduri, Bucureşti. Are cursuri de marketing efectuate în cadrul Academiei din Celle - Germania şi un master în cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi. În perioada 1996 - 2000 a fost director la R.A. "Drumuri şi Poduri" Brăila; în mandatul 2000 - 2004 a fost senator în Parlamentul României; între anii 2004 - 2008 a fost administratorul unic la S.C. "Drumuri, Poduri Brăila". Ca puncte tari, deputatul PDL de Brăila s-a implicat, alături de alţi parlamentari, în acţiunea de salvare a Judecătoriei Însurăţei de la desfiinţare. De numele său se leagă însă falimentarea "cu cântec" a SC "Drumuri şi poduri" S.A. Brăila. Traseismul politic - de la PSD, la PDL -, este un alt lucru care "îi pătează" CV-ul.
Constantin Dumitriu (PDL) are 41 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii "Biotera" Bucureşti. În perioada 2004 - 2007 a fost viceprimar al municipiului Galaţi, iar din decembrie 2007 până în 2009 a fost deputat în Parlamentul European, din partea Partidului Democrat Liberal. Dumitriu s-a implicat activ în viaţa culturală, sportivă şi socială a Brăilei, printr-o serie de evenimente specifice. A dat o mână de ajutor şi în cazul unor campanii umanitare ce priveau salvarea unor vieţi. Dumitriu este şi preşedintele Federaţiei Naţionale de Şah. Migrarea de la Partidul Conservator la PDL îl poziţionează şi pe el în rândul traseiştilor politici.
Candidaţii la preşedinţia CJ Brăila
Gheorghe Bunea Stancu (PSD) are 58 de ani şi este la al doilea mandat de preşedinte CJ, este liderul social - democraţilor brăileni. În timpul mandatelor sale a organizat o serie de evenimente culturale care au adus Brăila în atenţia naţională, cel mai cunoscut fiind Festivalul "George Grigoriu". A derulat diverse proiecte de reabilitare, modernizare şi dotare a unităţilor spitaliceşti care aparţin CJ Brăila. De numele lui Gheorghe Bunea Stancu se leagă însă şi reţeta specială prin care banii publici ajung să intre, în final, în buzunarele câtorva firme, la una dintre ele principal acţionar fiind, "întâmplător", o societate la care liderul PSD este acţionarul majoritar. Dincolo de puseele de agresivitate verbală (la adresa jurnaliştilor şi a adversarilor politici) ori fizică (este cunoscută altercaţia dintre Stancu şi fostul prefect Ilie Lascu), imaginea lui Stancu are de suferit, mai nou, după trimiterea sa în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în dosarul finanţării campaniei electorale a lui Mircea Geoană.
Romeo Crîşmariu (PRM) - are 52 de ani, este absolvent al Facultăţii de Chimia produselor alimentare şi tehnică piscicolă din Galaţi (promoţia 1985). Până în 1995 a lucrat ca inginer la Tulcea, iar în perioada 1995-2002 a fost consilier superior în cadrul Prefecturii Brăila, ulterior activând în mediul privat. Membru PNL până în urmă cu 4 - 5 ani, Crîşmariu s-a alăturat grupului de tineri liberali care a părăsit partidul pentru a intra în PRM.
Sergiu Diacomatu (independent) are 31 de ani, este licenţiat în Drept şi absolvent a două masterate la Şcoala Naţională de Administraţie. A lucrat cu doi prim-miniştri ai României, iar în perioada în care nu a lucrat în administraţie a activat în mediul privat. Face parte dintr-o familie cu tradiţie în Brăila, de numele bunicului său legându-se construcţia Patinoarului, a Sălii Polivalente şi a Stadionului din Brăila, în calitate de preşedinte al Consiliului de Educaţie Fizică şi Sport până în 1990. Diacomatu a pus bazele unui ONG care a derulat numeroase proiecte în municipiu şi în judeţul Brăila, Fundaţia "Fiii Brăilei" fiind implicată activ în viaţa urbei. A avut puncte de vedere vehemente şi a luat act de fiecare dată când, pe plan administrativ, s-au întâmplat lucruri care, din punctul său de vedere, erau în detrimentul brăilenilor.
Misterul legat de sursele de finanţare pentru proiectelor derulate de Fundaţia "Fiii Brăilei" este lucrul care ridică cele mai multe semne de întrebare asupra credibilităţii şi intereselor lui Sergiu Diacomatu. Deşi a fost întrebat în repetate rânduri de unde are bani pentru evenimentele derulate în oraşul şi judeţul Brăila, concerte, concursuri ori campanii umanitare, Diacomatu s-a ferit să indice clar sursele de finanţare.
