Pierderea câtorva milioane bune de euro, din finanţări nerambursabile, plimbarea bolnavilor pe drumuri între diferite secţii aflate la distanţă de kilometri una de cealaltă, disponibilizări de personal, acestea sunt câteva dintre nemulţumirile existente la Brăila în legătură cu propunerea Ministerului Sănătăţii de comasare a spitalelor de Obstetrică-Ginecologie şi de Pneumoftiziologie. Deşi se află în administrarea Consiliului Judeţean, cele două unităţi sanitare au fost incluse de Ministerul Sănătăţii pe lista "neagră" a spitalelor ce ar urma să devină simple secţii, pierzându-şi personalitatea juridică. Reprezentanţii spitalelor susţin că, în cazul unei comasări, în afara unui act medical mai slab calitativ, cheltuielile de funcţionare nu se reduc semnificativ, în schimb va fi dificil de gestionat un buget unic, existând riscul ca "mamutul" care va deveni Spitalul Judeţean să fie scufundat în datorii.
Spitale profitabile pe "lista neagră"
Managerii sunt surprinşi de decizia de comasare a celor două spitale cu Spitalul Judeţean de Urgenţă, având în vedere că aceste unităţi medicale aflate pe "lista neagră" au indici buni de calitate şi nu au înregistrat datorii. Managerul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie a subliniat că maternitatea este singura unitate spitalicească din judeţ cu autorizaţie sanitară de funcţionare, fără clauze de remedieri. "Spitalul nostru are dotarea necesară de aparatură medicală, laboratoare de analize medicale şi imagistică, suficient personal medical, fără a depăşi limita minimă de personal conform normativelor. În acest spital pacientele nu au cumpărat niciodată medicamente, materiale sanitare etc., condiţiile de cazare sunt excelente. Cu ajutorul Consiliului Judeţean s-au făcut saloane roomin-in, cu grupuri sanitare şi duşuri incluse, celelalte saloane fiind reabilitate, dotând totodată saloanele cu paturi şi noptiere noi, dintre care un număr de 40 de saloane şi cu frigidere şi televizoare. Media externărilor pe ultimii 5 ani este de 14.000 pacienţi în spitalizare continuă şi 8.000 în spitalizarea de zi. Nu se înregistrează datorii peste termen", a arătat ec. Radu Duţu, managerul Spitalului de Obstetrică Ginecologie.
Şi conducerea Spitalului TBC argumentează, prin indicatorii economici obţinuţi, eficienţa acestei unităţi. "În ceea ce priveşte randamentul economic al spitalului, arătăm că acesta a încheiat anul 2010 fără datorii, cu un procent de cheltuieli salariale sub standardul de 70% din totalul cheltuielilor, pe care Ministerul Sănătăţii îl impune spitalelor pentru anul 2011. De asemenea, un punct foarte important care demonstrează eficienţa actului medical pe care îl derulăm este acela că procentul cazurilor transferate de la spitalul nostru spre soluţionare altor spitale este sub 3% din totalul cazurilor. Indicatorii care măsoară gradul de utilizare al paturilor sunt, de asemenea, foarte ridicaţi, la limita permisă de lege pentru utilizarea paturilor, fapt care demonstrează că incidenţa afecţiunilor pe care le tratăm este încă destul de ridicată", a subliniat Ştefan Sînpetru.
Maternitatea riscă să piardă 6 milioane euro de la Banca Mondială
La fel de importante împotriva comasării sunt şi argumentele care ţin de finalizarea unor proiecte cu fonduri nerambursabile. Cele două spitale au proiecte finanţate, aflate în derulare, iar în cazul pierderii personalităţii juridice, şi banii obţinuţi se vor pierde. La Maternitate, lucrările de reabilitare şi dotări cu aparatură continuă anul acesta printr-un program derulat cu Ministerul Sănătăţii cu fonduri de la Banca Mondială în valoare de peste 6 milioane euro. "Nu ştim ce se întâmplă cu proiectul finanţat de Banca Mondială în eventualitatea comasării, situaţie în care spitalul şi-ar pierde personalitatea juridică, pentru că noi suntem titularii. Proiectul este aproape licitat există deja un câştigător, care va rămâne cel final, dacă nu vor exista contestaţii", a spus managerul Radu Duţu. Şi Spitalul TBC se află în pericol de a returna finanţarea europeană pentru programele aflate în derulare, şi de a pierde cofinanţarea cu care a contribuit CJ la aceste proiecte. "În acest moment se află în derulare procedurile stabilite de lege pentru autorizarea funcţionării Computerului Tomograf achiziţionat de Consiliul Judeţean prin programul cu finanţare europeană. Punerea în funcţiune a acestuia va creşte capacitatea spitalului de a oferi în mod rapid şi eficient diagnostice, reducându-i dependenţa de alţi furnizori de servicii. Aparatura de laborator achiziţionată în cadrul aceluiaşi program şi având ca destinaţie laboratorul integrat al spitalului, va permite creşterea semnificativă a diagnosticării şi tratării pacienţilor prin această componentă, urmând a se diminua numărul cazurilor tratate în spitalizare continuă, în măsura în care se impune acest lucru. De remarcat că, în opinia noastră, în eventualitatea unei comasări, beneficiarul acestui program, adică Spitalul de Pneumoftiziologie, dispărând ca entitate juridică, sumele obţinute prin finanţarea europeană ar trebui returnate, iar cofinanţarea autorităţii locale s-ar pierde, fapt care nu este în nici un caz în beneficiul calităţii actului medical la Brăila", a spus Ştefan Sînpentru, managerul Spitalului TBC. Modernizarea ambulatoriului de specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie Braila reprezintă un proiect în valoare de 2.926.133 de lei, CJ contribuind cu 334.285 de lei, bani care s-ar pierde.
Spitalul-mamut s-ar scufunda în datorii
Nici unul dintre spitale nu ar avea vreun beneficiu real în urma comasării, susţin managerii celor două unităţi, idee împărtăşită şi de către conducerea Consiliului Judeţean, dar şi de către Sindicatul "Sanitas" Brăila. Managerul Maternităţii crede că, prin transformarea unităţii în secţie, nu se vor face mari economii, deoarece nu vor fi făcute reduceri importante de cheltuieli cu personalul, în schimb s-ar putea acumula datorii uriaşe. "Se pune problema reducerii personalului auxiliar. Dacă am nevoie de fochişti, de exemplu, nu-i pot folosi pe cei de la Spitalul Judeţean, tot cu aceştia trebuie să lucrez. La fel în cazul electricienilor, pot să apară oricând urgenţe, este nevoie de ei. Consider că nu este deloc oportună această unificare. Poate apărea şi riscul intrării într-un declin financiar pentru că un mamut este mult mai greu de condus decât o unitate mai mică, iar sărăcia poate amplifica datoriile", a spus Radu Duţu.
Potrivit opiniei managerului de la TBC, prin comasare ar rezulta un spital multi-pavilion, gestionarea unui astfel de spital fiind total contraproductivă, lungind circuitele decizionale şi aducând dificultăţi majore în gestionarea celor trei componente. "Pentru toţi brăilenii este de notorietate că existenţa a două pavilioane aparţinând Spitalului Judeţean creează dificultăţi, pentru înlăturarea cărora, în ultima perioadă, s-au făcut eforturi deosebite atât de conducerea spitalului cât şi de autoritatea locală. Ne putem lesne imagina cum s-ar amplifica aceste dificultăţi în cazul unui spital cu patru pavilioane, nu doar cu două", a considerat Ştefan Sînpetru.
Nici Sindicatul "Sanitas" Brăila nu este de acord cu propunerea Ministerului Sănătăţii de comasare a acestor unităţi, considerând că este foarte greu să manageriezi un spital aflat la câţiva km de sediul central cum sunt Spitalul de Obstetrică - Ginecologie şi Spitalul de Pneumoftiziologie faţă de Spitalul Judeţean. "Din întâlnirile noastre cu locuitorii Brăilei, am ajuns la concluzia că nici ei nu doresc comasarea acestor unităţi sanitare. Ne temem că acest lucru va afecta calitatea actului medical, ceea ce nu este în interesul pacienţilor", ne-a declarat Aurelia Chelariu, liderul "Sanitas" Brăila.
Faţă de argumentele arătate, conducerea Maternităţii nu consideră deloc oportună această comasare dar arată că decizia va fi luată de Consiliul Judeţean, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. De asemenea, conducerea Spitalului TBC consideră o eventuală comasare nejustificată, deoarece nu ar putea aduce nici creşterea eficienţei economice, nici creşterea actului medical. "În condiţiile în care, în mod evident, Consiliul Judeţean are un program serios care vizează creşterea performanţelor acestor trei spitale este profund incorect ca, ignorând această preocupare, Ministerul Sănătăţii să impună o comasare care nu a fost avută în vedere de autoritatea locală şi care, conform legislaţiei în vigoare, este exclusiv de competenţa acesteia", a precizat Ştefan Sînpetru.
Ministrul Sănătăţii a spus că rămâne "ferm hotărât" în ceea ce priveşte comasarea, dar a promis, în urma propunerilor pe care le-a primit din teritoriu, că va fi reanalizată situaţia fiecărui spital şi judeţ, în parte, însă acest lucru nu înseamnă neapărat că anumite unităţi vor "scăpa" de reorganizare. Cea mai mare temere a spitalelor aflate pe "lista neagră" este că se va trece peste capul autorităţilor loale şi că vor fi puse în faţa faptului împlinit, prin emiterea unei hotărâri de Guvern privind comasarea.
