Ioana Daniela Balan, tinara de 19 ani care a nascut prin cezariana un baietel despre care medicii sustin ca era mort inca de la internare, spune ca fatul era viu, ca a lovit-o tot timpul cu piciorusele in burta. Reamintim ca o famile din localitatea Gulianca acuza medicii de la Maternitatea braileana de culpa medicala, pe motiv ca nu au intervenit chirurgical in timp optim, pentru salvarea fatului. Tatal copilului, Ionel Catalin Harcomita si mama lui declara ca gravida a fost lasata 24 de ore sa se zbata in durerile nasterii si ca medicii, carora nu le-a dat spaga, au decis sa-i faca operatie cezariana abia cind au realizat ca fatul nu mai misca.
Desi este constienta de faptul ca pe toata durata graviditatii nu a facut investigatii de specialitate si nici nu a rupt pragurile medicilor pentru a vedea cum evolueaza sarcina, tinara crede ca daca dr. Adela Gradea ar fi intervenit sa-i faca operatie cezariana din momentul in care a fost internata, copilul ei ar fi trait.
"Simteam cum ma lovea cu picioarele"
"Am fost la medicul de familie din Gulianca inainte cu vreo doua-trei saptamini de a ajunge la spital, dar nu mi-a facut nici o analiza, nu mi-a facut nimic decit m-a cintarit si atit. Prima data am fost la medic cind eram in Italia, pe la patru luni si jumatate de sarcina si cam atit", ne-a declarat ieri Ioana Daniela Balan.
Pe data de 5 iulie, pe la ora 11,00 , cind au luat-o durerile nasterii, tinara a fost transportata cu o ambulanta la Maternitate si a fost operata a doua zi, in jurul orei 14.00, dupa aproximativ 27 de ore de agonie, fiindca in intervalul de timp respectiv nu a putut sa nasca pe cale naturala. "Copilul a miscat pina la ora 10,00. Simteam cum ma lovea cu picioarele, mi s-a facut si ecograf de catre mai multi medici si mi s-a spus ca totul este bine, dar ca nu aveam dilatatie si ca nu pot sa nasc. Nici pe Salvare, cind am venit la spital, nu mi s-a spus ca sint probleme, nici la internare. M-au tinut o noapte intreaga in sala de nastere, pina a doua zi si mi-au zis ca sint bine. Pe la ora 12, dupa ce mi-au facut ultima data ecografie, mi-au spus ca trebuie sa ma opereze, pentru ca nu mai misca", am aflat ieri de la lehuza care tocmai iesise din sectia de Reanimare.
"Nu am cerut sa mi se faca operatie, dar daca mi-ar fi facut, copilul meu ar fi trait"
Desi familia fetei sustine ca aceasta a solicitat sa i se faca operatie cezariana pentru ca nu mai rezista in chinurile nasterii si ca medicii nu au intervenit prompt pentru ca nu li se daduse spaga, Daniela ne-a spus ieri altceva. "Nu am cerut sa mi se faca operatie, pentru ca nu am stiut ce se intimpla; mie nu mi-a spus nimeni nimic, nici de operatie, nici altceva, pina cind nu a venit domnul doctor sa spuna sa ma pregatesc pentru operatie. Nu stiu daca familia mea a vorbit cu doamna doctor, dar cred ca nici ei nu stiau nimic. Mie, doamna doctor Gradea imi spunea mereu sa mai astept putin, ca nu pot sa nasc pentru ca nu am dilatatie. Am asteptat asa toata noaptea, s-a facut dimineata si abia dupa masa, pe la doua si jumatate m-a operat. Cred insa ca, daca mi s-ar fi facut cezariana mai devreme, copilul ar fi putut sa fie salvat, dar eu nu am cerut sa mi se faca operatie pentru ca medicii nu mi-au spus absolut nimic, nici ca ma opereaza, nici ca pot sa nasc normal".
"Nu am intrebat daca era fata sau baiat, pentru ca nu am vrut sa-mi fac rau"
Despre faptul ca, pe toata durata sarcinii nu a fost decit de doua ori la medic, o data in Italia si, inainte cu doua-trei saptamini de a naste, la medicul de la Gulianca, pe care nici macar nu stie cum il cheama, Daniela Balan este convinsa ca are si ea o parte de vina.
"Poate este si vina mea, ca nu am facut nici un ecograf pe toata durata sarcinii, dar copilul nu putea sa fie mort, pentru ca misca de cite ori am fost controlata". Dincolo de aceste aspecte, in momentul in care nenorocirea s-a abatut asupra ei si copilul pe care l-a purtat in pintece noua luni a murit, socata de experienta traita, tinara nu a mai vrut sa stie nimic, nici macar nu a vrut sa stie pentru ce se chinuise atita timp sau ce sex avea faptura care nu apucase sa vada lumina zilei. "Nu am intrebat ce am avut, daca era fata sau baiat, pentru ca nu am vrut sa-mi fac rau. Acum sint bine, nu am facut febra, m-a consultat doamna doctor si a zis ca sint bine", a concluzionat Ioana Daniela Balan.
Trupul neinsufletit al baietelului de 3.500 grame a fost autopsiat de medicii legisti, care au prelevat probe de organe pentru examenele patologice. Dr. Gina Ilie, sef Serviciu Medicina Legala, ne-a spus ca, deocamdata, nu se poate pronunta cu privire la momentul in care s-a produs moartea fatului si ca se asteapta rezultatul probelor recoltate. In plus, in momentul in care lehuza va fi externata din spital, va fi analizata situatia acesteia, in functie de datele consemnate in foaia de observatie.
Acelasi medic, al doilea caz
Acesta nu este singurul caz din acest an cind, in garda dr. Adela Gradea, viata unui nou-nascut nu a mai putut fi salvata cu toate eforturile depuse ulterior de medicii din aceasta unitate spitaliceasca. In luna februarie, Elena Cojan, de 28 de ani, aflata tot la prima nastere, a nascut un copil mort din cauza unei malformatii cardiace majore. Acest lucru s-a intimplat dupa ce, timp de noua luni, femeia a fost asigurata de medicii ginecologi care au examinat-o cu ecograful ca are o sarcina normala. In acest caz, in timp ce tinara si familia apreciau ca este vorba despre o culpa medicala, medicii sustineau ca acel copil nu putea sa supravietuiasca, intrucit nu avea artera pulmonara.
"Cind am venit in spital mi s-a facut ecograf si totul era in regula, inima copilului batea normal; noaptea, pe la 4,30 mi s-a rupt apa si m-au coborit din nou in sala de travaliu. Acolo erau moasele, care s-au dus sa asiste la o nastere, iar in acest timp, s-a pornit hemoragia. A venit femeia de serviciu, dupa care au venit asistentele care fusesera la nasterea celeilalte paciente si m-au pus la un aparat, unde au vazut ca inima copilului nu mai batea. Intre timp a venit si dr. Gradea, am stat vreo jumatate de ora la acel aparat, dar inima copilului nu batea; atunci m-au dus la ecograf, la dr. Caprariu, dar copilul nu mai misca deloc. M-au adus din nou in sala de nasteri, mi s-a facut o injectie de dilatare, sa pot naste normal, dar nu am putut. Am avut noroc cu dr. Salcudean, care m-a operat si a scos copilul, de nu m-a mai lasat sa ma chinui", ne declara la acea vreme Elena Cojan, printre lacrimi.
Desi este constienta de faptul ca pe toata durata graviditatii nu a facut investigatii de specialitate si nici nu a rupt pragurile medicilor pentru a vedea cum evolueaza sarcina, tinara crede ca daca dr. Adela Gradea ar fi intervenit sa-i faca operatie cezariana din momentul in care a fost internata, copilul ei ar fi trait.
"Simteam cum ma lovea cu picioarele"
"Am fost la medicul de familie din Gulianca inainte cu vreo doua-trei saptamini de a ajunge la spital, dar nu mi-a facut nici o analiza, nu mi-a facut nimic decit m-a cintarit si atit. Prima data am fost la medic cind eram in Italia, pe la patru luni si jumatate de sarcina si cam atit", ne-a declarat ieri Ioana Daniela Balan.
Pe data de 5 iulie, pe la ora 11,00 , cind au luat-o durerile nasterii, tinara a fost transportata cu o ambulanta la Maternitate si a fost operata a doua zi, in jurul orei 14.00, dupa aproximativ 27 de ore de agonie, fiindca in intervalul de timp respectiv nu a putut sa nasca pe cale naturala. "Copilul a miscat pina la ora 10,00. Simteam cum ma lovea cu picioarele, mi s-a facut si ecograf de catre mai multi medici si mi s-a spus ca totul este bine, dar ca nu aveam dilatatie si ca nu pot sa nasc. Nici pe Salvare, cind am venit la spital, nu mi s-a spus ca sint probleme, nici la internare. M-au tinut o noapte intreaga in sala de nastere, pina a doua zi si mi-au zis ca sint bine. Pe la ora 12, dupa ce mi-au facut ultima data ecografie, mi-au spus ca trebuie sa ma opereze, pentru ca nu mai misca", am aflat ieri de la lehuza care tocmai iesise din sectia de Reanimare.
"Nu am cerut sa mi se faca operatie, dar daca mi-ar fi facut, copilul meu ar fi trait"
Desi familia fetei sustine ca aceasta a solicitat sa i se faca operatie cezariana pentru ca nu mai rezista in chinurile nasterii si ca medicii nu au intervenit prompt pentru ca nu li se daduse spaga, Daniela ne-a spus ieri altceva. "Nu am cerut sa mi se faca operatie, pentru ca nu am stiut ce se intimpla; mie nu mi-a spus nimeni nimic, nici de operatie, nici altceva, pina cind nu a venit domnul doctor sa spuna sa ma pregatesc pentru operatie. Nu stiu daca familia mea a vorbit cu doamna doctor, dar cred ca nici ei nu stiau nimic. Mie, doamna doctor Gradea imi spunea mereu sa mai astept putin, ca nu pot sa nasc pentru ca nu am dilatatie. Am asteptat asa toata noaptea, s-a facut dimineata si abia dupa masa, pe la doua si jumatate m-a operat. Cred insa ca, daca mi s-ar fi facut cezariana mai devreme, copilul ar fi putut sa fie salvat, dar eu nu am cerut sa mi se faca operatie pentru ca medicii nu mi-au spus absolut nimic, nici ca ma opereaza, nici ca pot sa nasc normal".
"Nu am intrebat daca era fata sau baiat, pentru ca nu am vrut sa-mi fac rau"
Despre faptul ca, pe toata durata sarcinii nu a fost decit de doua ori la medic, o data in Italia si, inainte cu doua-trei saptamini de a naste, la medicul de la Gulianca, pe care nici macar nu stie cum il cheama, Daniela Balan este convinsa ca are si ea o parte de vina.
"Poate este si vina mea, ca nu am facut nici un ecograf pe toata durata sarcinii, dar copilul nu putea sa fie mort, pentru ca misca de cite ori am fost controlata". Dincolo de aceste aspecte, in momentul in care nenorocirea s-a abatut asupra ei si copilul pe care l-a purtat in pintece noua luni a murit, socata de experienta traita, tinara nu a mai vrut sa stie nimic, nici macar nu a vrut sa stie pentru ce se chinuise atita timp sau ce sex avea faptura care nu apucase sa vada lumina zilei. "Nu am intrebat ce am avut, daca era fata sau baiat, pentru ca nu am vrut sa-mi fac rau. Acum sint bine, nu am facut febra, m-a consultat doamna doctor si a zis ca sint bine", a concluzionat Ioana Daniela Balan.
Trupul neinsufletit al baietelului de 3.500 grame a fost autopsiat de medicii legisti, care au prelevat probe de organe pentru examenele patologice. Dr. Gina Ilie, sef Serviciu Medicina Legala, ne-a spus ca, deocamdata, nu se poate pronunta cu privire la momentul in care s-a produs moartea fatului si ca se asteapta rezultatul probelor recoltate. In plus, in momentul in care lehuza va fi externata din spital, va fi analizata situatia acesteia, in functie de datele consemnate in foaia de observatie.
Acelasi medic, al doilea caz
Acesta nu este singurul caz din acest an cind, in garda dr. Adela Gradea, viata unui nou-nascut nu a mai putut fi salvata cu toate eforturile depuse ulterior de medicii din aceasta unitate spitaliceasca. In luna februarie, Elena Cojan, de 28 de ani, aflata tot la prima nastere, a nascut un copil mort din cauza unei malformatii cardiace majore. Acest lucru s-a intimplat dupa ce, timp de noua luni, femeia a fost asigurata de medicii ginecologi care au examinat-o cu ecograful ca are o sarcina normala. In acest caz, in timp ce tinara si familia apreciau ca este vorba despre o culpa medicala, medicii sustineau ca acel copil nu putea sa supravietuiasca, intrucit nu avea artera pulmonara.
"Cind am venit in spital mi s-a facut ecograf si totul era in regula, inima copilului batea normal; noaptea, pe la 4,30 mi s-a rupt apa si m-au coborit din nou in sala de travaliu. Acolo erau moasele, care s-au dus sa asiste la o nastere, iar in acest timp, s-a pornit hemoragia. A venit femeia de serviciu, dupa care au venit asistentele care fusesera la nasterea celeilalte paciente si m-au pus la un aparat, unde au vazut ca inima copilului nu mai batea. Intre timp a venit si dr. Gradea, am stat vreo jumatate de ora la acel aparat, dar inima copilului nu batea; atunci m-au dus la ecograf, la dr. Caprariu, dar copilul nu mai misca deloc. M-au adus din nou in sala de nasteri, mi s-a facut o injectie de dilatare, sa pot naste normal, dar nu am putut. Am avut noroc cu dr. Salcudean, care m-a operat si a scos copilul, de nu m-a mai lasat sa ma chinui", ne declara la acea vreme Elena Cojan, printre lacrimi.
