Dublă dramă pentru zeci de copii din judeţul Brăila: abandonaţi la naştere de părinţii biologici, ei au ajuns brusc să retrăiască coşmarul orfelinatului, deoarece asistenţii maternali care i-au avut în grijă au renunţat la serviciu, după ce salariile le-au fost reduse drastic de guvernanţi. Protecţia copilului şi asistenţa socială, grav afectate de criză şi de reducerile bugetare, se confruntă cu un număr tot mai redus de angajaţi, ale căror salarii sunt, în multe cazuri, mai mici decât cele ale asistaţilor social.
De la începutul anului, la nivelul judeţului Brăila şi-au încetat activitatea 30 de asistenţi maternali profesionişti. Salariile diminuate drastic i-au convins pe mulţi care lucrau ca părinţi profesionişti să îşi caute de lucru în altă parte ori să prefere pensionarea. Copiii cărora soarta le-a surâs temporar s-au trezit din nou abandonaţi. Aceasta este numai una dintre consecinţele măsurilor de austeritate impuse de Guvern pe vreme de criză. Sărăcia multor familii brăilene determină o presiune crescută asupra sistemului de protecţie a copilului şi asistenţă socială, care înregistrează zilnic noi cazuri de minori ce nu mai pot fi crescuţi de propriii părinţi, în timp ce personalul pleacă pe capete. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila a trebuit să dispună noi măsuri de protecţie pentru 36 de copii ce se aflau în grija celor 30 de asistenţi maternali profesionişti care şi-au încetat activitatea în cursul acestui an. Conducerea direcţiei a arătat că cei mai mulţi au fost redistribuiţi la alţi asistenţi maternali, dar au fost şi cazuri în care minorii s-au reîntors de unde au plecat, în centrele de plasament. "De la începutul anului, ne-au părăsit 30 de asistenţi maternali, care îngrijeau 36 de copii, astfel încât a trebuit să facem o redistribuire a copiilor. Astfel, 22 dintre ei încarcă alţi asistenţi maternali, 9 au intrat în sistemul rezidenţial şi 5 sunt în plasament la alte familii. Asta ar fi o consecinţă a reducerii salariilor şi a numărului de angajaţi. Reţeaua de asistenţi maternali profesionişti s-a restrâns, deşi avem nevoie de ei, pentru că există presiune asupra sistemului, sunt cazuri de copii de vârstă mică, care au nevoie de măsură de protecţie", a precizat Alexandru Sculschi, directorul general al DGASPC Brăila.
Aproape 70% din angajaţi câştigă mai puţin de 700 lei
Chiar dacă centrele de tip rezidenţial din judeţul Brăila nu au ajuns încă supraaglomerate, datorită faptului că numărul copiilor care intră aici este mai mic decât al celor care părăsesc sistemul, există însă problema personalului insuficient. Reducerea cu 25% a salariilor a determinat, din luna iulie, o avalanşă de cereri de încetare a contractului de muncă. Au renunţat la locul de muncă, începând cu acea dată, nu doar 11 asistenţi maternali profesionişti, dar şi un consilier juridic, un asistent social, 3 asistenţi medicali, o soră medicală, 3 instructori de educaţie, 2 referenţi, un administrator, 2 infirmiere şi un electrician. Nu este de mirare că mulţi aleg să părăsească sistemul, în condiţiile în care au ajuns să câştige mai puţin decât un asistat social. Potrivit unei situaţii întocmite de DGASPC Brăila, salariul net minim este de 461 lei, iar cel mediu este de 668 lei. Aşadar, nu mai puţin de 18 angajaţi, care reprezintă 3% din total, pleacă acasă lunar cu 416 lei, în timp ce alţi 51 de angajaţi, reprezentând 8% din personal, câştigă între 461 lei şi 500 lei. Salarii între 501 lei şi 600 lei primesc 93 de angajaţi, însemnând 15%, iar între 601 lei şi 700 lei, câştigă 244 de angajaţi, adică 40% din numărul total. Pentru 135 de angajaţi, reprezentând 22% din personal, salariul este între 701 lei şi 800 lei, în timp ce numai 41 de colegi de-ai lor, reprezentând 7% din numărul total, câştigă între 801 lei şi 900 lei. Acest prag nu este trecut decât de 34 de angajaţi, care reprezintă 5% din personal.
