Mulţi brăileni urmăresc cu îngrijorare inflamarea situaţiei Greciei în raport cu Uniunea Europeană. Asta pentru că simt pe propria piele, mai exact în bugetul familiei, o corelaţie clară între criza statului elen şi devalorizarea leului în raport cu principalele valute. De ce îi interesează cursul de schimb? Simplu, pentru că au contractat în anii trecuţi credite în valută. Or, pe fondul crizei, devalorizarea monedei româneşti se traduce automat în costuri mai mari de returnare a creditului în valută. De exemplu, faţă de ianuarie 2012, la acest moment, un brăilean care are o rată lunară la credit de 300 de euro plăteşte cu circa 36 de lei mai mult decât la început de an. Cele mai recente statistici arată că brăilenii au acum contractate credite în valută în cuantum de aproape 874 milioane de lei. Deja, 44,4 milioane lei sunt credite restante.
Analiştii economici au arătat fără dubiu că deprecierea monedei naţionale îi costă pe românii îndatoraţi în euro câteva sute de lei în plus, pe an, la rată. Cel mai mult de suferit au cei care înregistrează venituri în lei, dar au credit în euro, iar îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât analiştii preconizează o continuare a deprecierii leului în raport cu euro. De la începutul anului şi până acum leul a pierdut faţă de euro circa 3%, ceea ce înseamnă, pentru o rată lunară de credit în cuantum de 300 de euro, un efort financiar în plus generat de o devalorizare de 36 de lei. Dacă deprecierea se adânceşte la 4,5 lei/euro, aşa cum spun cele mai pesimiste voci din piaţă, la exemplul de calcul de mai sus, rata lunară la credit va creşte cu 54 de lei faţă de începutul anului. Însă cei mai nefericiţi sunt cei care au contractat un credit în euro la momentul 2007, când leul a fost puternic în comparaţie cu valuta europeană şi avea o cotaţie de 3,1 lei/euro. Ei au înregistrat în ultimii ani o evoluţie total defavorabilă, pentru că acum leul este cu 42% mai slab decât la data contractării creditului respectiv. Cu siguranţă, mulţi brăileni se află în această situaţie, pentru că o statistică a Băncii Naţionale arată că aproape un sfert din cuantumul total al creditelor în valută ale brăilenilor reprezintă credite pentru locuinţe. Cum boom-ul creditelor de acest gen a fost chiar în perioada 2007- 2008, este uşor de intuit că foarte mulţi brăileni urmăresc cu teamă evoluţia monedei naţionale. Concret, statistica respectivă indică faptul că, din totalul de 874 milioane de lei reprezentând creditele în valută contractate de brăileni, undeva la 234 milioane sunt credite pentru locuinţe, în timp ce 287,8 milioane lei sunt creditele de consum, la fel, contractate în valută.
Dar nu numai populaţia are credite în valută. Agenţii economici, de exemplu, din judeţul nostru au cumulat credite în valută însumând echivalentul a aproape 371 milioane de euro. Revenind la cifra generală reprezentând total credite în valută - 874 milioane lei, trebuie spus că 44,4 milioane lei sunt credite restante, adică 5%.
De cealaltă parte, disponibilităţile, depozitele la termen, depozite rambursabile după notificare, toate în valută, se ridică la 305 milioane de lei, din care aproape 50 sunt depozitele agenţilor economici din Brăila.
"Leul este prins într-un război care nu este al nostru"
"În mod cert, trebuie să ne aşteptăm ca incertitudinile legate de Grecia să afecteze în continuare negativ leul, atât în faţa euro, cât şi în faţa dolarului şi a francului elveţian", estimează Mircea Doagă, redactor şef adjunct la "Finanţiştii". Moneda naţională a intrat în vârtejul legat de Grecia, o ţară deja slăbită, asta şi pe fondul schimbărilor politice din România - numirea a două guverne în trei luni. Este greu de previzionat până unde ar ajunge cursul în cazul în care situaţia din Grecia se va inflama. Totul va depinde, spune Mircea Doagă, de acţiunile întreprinse de BNR, dar şi de capacitatea guvernului de a îmbina ideile populiste, tentante în an electoral, cu punerea lor în practică. "Din păcate, însă, leul este prins într-un război care nu este al nostru, dar ale cărui victime vor fi nu doar cei cu rate în valută - cei mai afectaţi, de altfel -, ci întreaga populaţie, prin preţurile mai mari pe care le va plăti pentru majoritatea serviciilor şi produselor, de la telefonie la carburant. În consecinţă, numărul restanţierilor la bănci va creşte odată cu deteriorarea cursului, în contextul în care România nu va avea o evoluţie economică strălucită nici în acest an, o creştere a PIB de 1,2 - 1,5%, cum se estimează, neavând aproape niciun impact pozitiv în puterea de cumpărare a populaţiei", avertizează Mircea Doagă.
Grecia, bombă cu ceas
După cum consemnează presa centrală legat de acest subiect, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, Georgios Provopoulos, l-a avertizat pe preşedintele Karolos Papoulias despre faptul că instituţiile financiare încep să devină îngrijorate, în condiţiile în care grecii au început să retragă masiv numerar. O eventuală panică generalizată în rândul populaţiei şi firmelor greceşti, care să producă retrageri masive de numerar, ar lăsa băncile decapitalizate şi ar bloca definitiv economia. În plus, este posibil ca multe dintre bănci să se afle în imposibilitatea de a onora un val de cereri de retragere şi să ajungă la faliment. Analiştii spun că efectele unui astfel de scenariu de coşmar ar ajunge şi în România, care are un sistem bancar cu aproape un sfert din active aflate sub controlul băncilor din Grecia. În ziua în care elenii îşi vor declara, în mod oficial, falimentul, un cutremur financiar va zgudui nu doar piaţa europeană, ci şi pe cea mondială. "Instituirea oficială a falimentului Greciei declanşează în aceeaşi secundă, în mod automat, închiderea tuturor poziţiilor financiare, pot fi milioane, miliarde de astfel de operaţiuni, deschise poate în ani de zile, în special în ultimii, ceea ce poate să conducă la efecte astăzi de neimaginat, de genul falimente în serie la organizaţii financiare", afirmă consultantul financiar Ionel Blănculescu. Ca într-un joc de domino, moneda europeană va cădea în dizgraţia pieţelor şi se va devaloriza, iar leul va fi târât de acest val de depreciere. Ratele la creditele în euro vor continua să crească, împinse de majorarea dobânzilor atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe cele externe.
Totuşi, după cum dau asigurări oficialii BNR, sistemul bancar românesc este bine capitalizat.
