Lovitură de teatru în cazul procesului dintre Palatul Copiilor şi firma "Orion". Apelul Palatului, care a pierdut în primă instanţă la Brăila, nu se mai judecă la Galaţi, ci la Constanţa. Strămutarea unui apel este greu de obţinut, de obicei nu se acceptă, dar, de această dată, juristul Iuliana Dinicu a adus un argument incontestabil: avocatul firmei "Orion", Romică Artene, a fost judecător la Galaţi, adică apelul ar fi trebuit judecat de foştii săi colegi. Ca urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat strămutarea.
Palatul Copiilor este dat în judecată de firma "Orion" pentru că a refuzat să achite nişte lucrări neprevăzute, pe care firma susţine că le-a efectuat, dar Palatul nu le recunoaşte şi chiar demonstrează că nu sunt făcute. Faţă de înţelegerea iniţială, de 5 miliarde de lei vechi, Palatul ar fi trebuit să mai achite 2,11 miliarde de lei, bani pe care la acel moment nu-i avea. A fost dat în judecată de firma "Orion", care a câştigat la Brăila. Palatul a făcut apoi apel la Curtea de Apel Galaţi. Între timp, avocatul Romică Artene a întocmit documentele necesare pentru a pune nava sub sechestru, ceea ce însemna că, odată obţinută hotărârea Curţii de Apel Galaţi, de a doua zi nava putea fi vândută. Un alt element ciudat în toată această poveste este faptul că exact în zilele în care se discuta despre sechestru, chiar pe masa premierului Emil Boc ajunsese o hotărâre de guvern prin care nava să fie trecută din patrimoniul public în cel privat al statului, fapt ce confirmă cumva speculaţiile conform cărora se dorea vânzarea navei. Acest joc însă a fost răsturnat de strămutarea apelului la Constanţa.
"Palatul Copiilor trebuie să primească acum o citaţie de la Curtea de Apel Constanţa, cu toate amănuntele pentru prima înfăţişare. Acum ne judecăm în contencios, deşi sentinţa a fost dată în comercial. Încă de la început, lucrurile nu au fost foarte clare. Ei au cerut bani, deci se judeca în comercial, însă după aceea au schimbat, iar apelul se judeca în contencios. După aceea, iar s-a schimbat în comercial, de nu mai ştia nimeni ce fel de proces este. La apel, la Galaţi, practic, dosarul se plimba de la secţia Comercială la secţia Contencios administrativ, pentru că niciuna dintre ele nu era competentă, iar în acest timp firma executa sechestrul pus pe navă. Între timp s-a plătit suma şi s-a salvat nava, dar procesul merge înainte. Aşteptăm să vedem ce hotărăşte Curtea de Apel Constanţa", a explicat juristul Iuliana Dinicu.
Nava Borcea e una, banii pentru amenajare altceva
Acum, miza procesului este ceva mai mică, pentru că cei care au urmărit să pună mâna pe navă prin tot felul de tertipuri la limita legii au rămas cu buza umflată. Vor mai putea lua cel mult 2,11 miliarde de lei, dar nu nava. "De la începutul mandatului meu, Borcea era o problemă ce trebuia imperios rezolvată, astfel încât vaporul să nu fie pierdut. În afară de faptul că era o problemă profesională, în timpul mandatului meu se pierdea, practic, nava, deşi eu nu aveam nicio vină. Acesta a fost şi principalul motiv pentru care am luptat să păstrez acest vas, dar şi pentru că a aparţinut coroanei regale, şi pentru mine acest lucru are o foarte mare importanţă. Iar eu când ţin la ceva, când respect ceva, nimeni şi nimic nu-mi poate sta în cale", a declarat inspectorul general Viorel Botea. Din studierea dosarului, înainte de sechestru, şeful IŞJ şi-a dat seama că sunt multe lucruri ambigue, care puteau fi folosite de o parte sau de alta în proces, aşa că a ales să plătească cei 2,11 miliarde de lei şi să salveze nava Borcea de la vânzare. "Într-un moment în care se fac ajustări financiare, când bugetele sunt destul de subţiri, o astfel de soluţie nu credea nimeni că va exista. Am asigurat finanţarea pentru ca nava să nu mai fie sub sechestru. Mi-am folosit toată puterea personală şi administrativă în rezolvarea acestui caz. Oamenii au ştiut că nu este niciun interes financiar la mijloc şi m-au ajutat. În mod deosebit vreau să mulţumesc ministrului Educaţiei Daniel Funeriu, secretarului de stat Oana Badea, care au înţeles exact ce vreau să fac, pentru că am salvat nu numai nava, ci şi personalul care nu era în organigrama Palatului Copiilor. M-au ajutat şi parlamentarii PDL Bădălan, Balcan, Titi Dumitriu, care au făcut lobby pentru a fi sprijinit. Un sprijin important a venit şi de la căpitanul vasului, Ilie Tincu, care s-a dus la destul de multe instituţii ale statului care acum cunosc situaţia vaporului. Nu m-a interesat cine şi-a dorit să ia acest vas. Acum este problema instituţiilor statului să vadă dacă firma merita să primească sau nu aceşti bani. Am reuşit să fac astfel încât banii ce trebuia daţi firmei şi vasul Borcea să fie două lucruri diferite. Am ales această cale pentru că nu putea fi atacată de nimeni. Orice altă cale putea duce la pierderea navei. Acum Palatul Copiilor merge mai departe în proces, ca să recupereze aceşti bani", a mai declarat inspectorul general Viorel Botea.
Blestemul scoaterii la mezat
Nava Borcea are o poveste cel puţin stranie după 1990. Urmărită mereu de persoane care voiau să o ducă afară din ţară, să o vândă, nava a avut mereu parte de un "cavaler" care să o salveze.
Imediat după 1990 nava era în patrimoniul fostului Liceu de Marină, iar ulterior a ajuns în patrimoniul Palatului Copiilor, unde a fost exploatată la un nivel minim, fără să se facă niciun fel de investiţii. Din cauza degradării, se spune, în 1998, a fost pur şi simplu abandonată pe un chei, la dispoziţia vânturilor, a ploilor şi a apei. Ca prin minune, în acea perioadă au apărut şi câţiva binevoitori care doreau să "scape" Palatul Copiilor de corvoadă şi să o cumpere pentru câţiva investitori austrieci, la un preţ de nimic, urmând să o reabiliteze şi să o transforme în navă de croazieră pe Dunăre, la Viena, şi să aducă venituri considerabile. În 1999, sesizând pericolul care plana asupra vaporului, directorul Muzeului Brailei, dr. Ionel Cândea, a reuşit să grăbească toate formalităţile pentru ca nava Borcea să fie încadrată în categoria tezaur într-o singură zi. Vânzarea navei în străinătate devenise astfel imposibilă, dar ea a rămas în aceeaşi stare, pentru că nu erau bani de reabilitare. Dar oportunitatea de a o avea rămânea pentru investitorii români, aşa că pericolul nu fusese îndepărtat definitiv. La aproape 12 ani, profitând că Palatul Copiilor nu avea bani să achite nişte lucrări, firma "Orion" o sechestrase şi voia să o vândă. De această dată salvarea a venit din partea şefului IŞJ, care a reuşit să păstreze nava în patrimoniul Palatului Copiilor.
Reparaţii fără sfârşit
Reparaţiile navei au început în 1994, însă banii veneau cu ţârâita. Până în 2004 abia s-a reuşit repararea motorului, la Şantierul Naval Brăila, firmă care mai reabilitase şi Bricul Mircea. Fără explicaţii, Palatul Copiilor a refuzat să continue în 2006 amenajarea interiorului navei, pentru care tocmai primise fonduri importante. A scos nava din docurile Şantierului şi a lăsat-o pe malul Dunării. Între timp, cu viteză maximă, a fost organizată licitaţia pentru amenajarea navei, bun ce făcea parte din categoria tezaur. Lucrarea a câştigat-o atunci o firmă specializată în montarea de ferestre termopan, "Orion" SRL, pentru că a oferit cel mai bun preţ şi cel mai scurt termen de execuţie, apreciate de specialiştii cu experienţă ca fiind imposibile. La punctajul acordat pentru licitaţie, abia acum s-a aflat că Palatul Copiilor oferise 10% pentru cel mai mic preţ şi 90% pentru perioada cea mai scurtă. Pachetul cu partea electrică fusese câştigat de o altă firmă, dar când aceştia au văzut cum lucrează firma "Orion", au renunţat la lucrare. Aşa se face că Vasile Şoacăte, care avea o firmă de termopane, a ajuns să amenajeze complet o navă din categoria tezaur. Lucrările au fost executate prost, în doi ani în loc de câteva luni, şi cu o depăşire a bugetului de peste 50%. Adică aducerea navei în starea în care e astăzi, o amenajare deplorabilă, a costat peste 7 miliarde de lei.
La Curtea de Apel Galaţi - ca în familie
Avocatul Romică Artene a fost judecător la Tribunalul Galaţi înainte de 1989, după Revoluţie renunţând la magistratură pentru a fi avocat. Este considerat un specialist de succes în Galaţi, deşi asupra sa au planat unele umbre, în mai 2005. Atunci "Cotidianul" a dezvăluit faptul că între judecători şi avocaţi există relaţii de familie, interzise de lege. Atunci s-a menţionat faptul că judecătoarea Luminiţa Solea de la Curtea de Apel Galaţi este fina avocatului Romică Artene, iar judecătorul Ion Mortu de la Tribunalul Galaţi este cumătrul său, avocatul Artene botezându-i fiica.
Bijuteria cu zbaturi
Nava Borcea, cu abur şi zbaturi, printre puţinele ambarcaţiuni de acest fel care mai functionează astăzi, a fost construită începând cu 1911, la Şantierul Naval din Turnu Severin. A fost prima navă realizată de inginerii români. Pluteşte din 1914. A fost, rând pe rând, iaht al regelui Ferdinand, navă de transmisiuni în război, navă de pasageri. În 1978 a fost casată, iar de la cimitirul de nave a fost scoasă de actualul căpitan, Ilie Tincu. El a dorit-o navă-şcoală pentru Liceul de Marină. În 1984 a fost trecută în patrimoniul Palatului Copiilor. Abia în 1994 i s-au făcut primele reparaţii la Şantierul Naval, iar între 1998 - 2000 a fost pur şi simplu abandonată pe chei. În 1999, după ce s-a încercat scoaterea ei din ţară, nava a fost înscrisă urgent în categoria tezaur. După anul 2000 a fost adăpostită în Şantierul Naval, pentru reparaţii, dar banii veneau întotdeauna prea puţini. În 2006, când în sfârşit veniseră bani pentru reamenajare şi finalizare, a fost luată din şantier şi dată pe mâna unei firme de termopane. Bani mulţi, cheltuiţi prost, care pun în pericol însăşi existenţa acestui bun din categoria tezaur.
