Curtea de Apel Piteşti a respins, marţi, contestaţiile inculpaţilor din dosarul "Berevoeşti" la arestarea preventivă, astfel că aceştia rămân în arest, transmite corespondentul MEDIAFAX.
În urma deciziei Curţii de Apel Piteşti, cei 37 de suspecţi în dosarul de sclavie au ajuns din nou în arestul Poliţiei Argeş, al Poliţiei Vâlcea, dar şi în Olt, Dâmboviţa şi în arestul Poliţiei Capitalei.
Înainte de începerea procesului la Curtea de Apel Piteşti, una dintre femeile cercetate a acuzat stări de rău. Ea a fost scoasă din sala de judecată de către forţele de ordine, care au solicitat ambulanţa.
"Un echipaj de prim ajutor SMURD a fost solicitat pentru a interveni în cazul unei femei cu stare de rău. Aceasta a primit îngrijiri medicale, dar a refuzat transportul la spital", a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al ISU Argeş, Daniel Bădiţeanu.
Pe tot parcursul procesului, rudele inculpaţilor au stat în faţa Curţii de Apel din Piteşti.
Iniţial, Curtea de Apel Piteşti urma să judece, marţi, contestaţiile la arestarea preventivă a doar 17 dintre suspecţi, însă, în urma unei decizii a Camerei de Consiliu, în sala de judecată au fost aduşi toţi cei 37 de inculpaţi, iar judecătorii au decis să respingă contestaţiile tuturor.
Tribunalul Argeş a emis, săptămâna trecută, mandate de arestare preventivă, pentru 30 de zile, pe numele a 37 dintre 38 de inculpaţi din dosar, iar Maria Furdui, o femeie în vârstă de 52 de ani, a primit arest la domiciliu, fiind dependentă de dializă.
Miercuri, 40 de percheziţii au avut loc în satul Gămăceşti din comuna Berevoeşti, judeţul Argeş, pentru destructurarea mai multor grupuri infracţionale organizate specializate în infracţiunde trafic de persoane şi trafic de minori. Anchetatorii susţin că, din 2008 şi până în prezent, s-au constituit mai multe grupuri infracţionale care au recrutat zeci de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, cu situaţii materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate.
Victimele erau bătute, nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi, erau legate cu lanţuri sau chingi sau încuiate pe timpul nopţii ca să nu poată fugi.
