Dezastru financiar pe toată linia la Spitalul Judeţean de Urgenţă. O dovedesc datoriile pe care unitatea le-a acumulat în ultima perioadă către bugetul de stat. De exemplu, în mai puţin de doi ani de mandat al actualei conduceri a spitalului, acest indicator a urcat vertiginos, cu peste 50%. Mai precis, de la o datorie generală de circa 5 milioane lei, la momentul iunie 2010, s-a ajuns în prezent la peste 8 milioane de lei, adică undeva la circa 1,9 milioane de euro. Mai grav, o bună parte din restanţă o reprezintă sumele reţinute de la salariaţi, cu titlu de contribuţii la bugetele speciale. Cu alte cuvinte, este vorba despre o infracţiune denumită "stopaj la sursă". Acum doi ani, la "înscăunarea" actualei conduceri a spitalului, se promitea realizarea unor economii substanţiale la bugetul spitalului, prin disponibilizări masive de personal. Aşadar, deşi au fost daţi afară circa 150 de angajaţi, nu s-a cunoscut nicio economie, întrucât datoria la buget a crescut continuu.
Încet, încet, ies la lumină informaţii care arată, de fapt, cât de bine este manageriată cea mai mare unitate spitalicească din judeţul nostru. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila are datorii de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi către bugetul de stat. Mai grav, se înregistrează şi o situaţie scandaloasă: unitatea, care depinde intim de alocările de la fondul public de sănătate, înregistrează datorii imense tocmai către acest fond. Cu alte cuvine, unitatea se plânge de subfinanţarea sistemului în condiţiile în care, iată, nu-şi plăteşte propriile dări către stat, inclusiv la sănătate. Şi, ca tabloul să fie complet, în unitate mocneşte un război în toată regula între administraţie şi salariaţi, indiferent că este vorba despre personal medical ori auxiliar.
Informaţii cu privire la situaţia financiară a spitalului arată că, per ansamblu, unitatea înregistrează o datorie către bugetul de stat general consolidat de aproape 8,3 milioane de lei, cu precizarea că suma include şi accesoriile bugetare generate de neachitarea la termen a obligaţiilor fiscale. Detaliat, din această sumă, circa 1,1 milioane lei reprezintă restanţele angajatorului la virarea către bugetul de stat a impozitului aplicat veniturilor din salarii, iar diferenţa de peste 7 milioane de lei reprezintă contribuţiile la bugetele speciale, adică şomaj, sănătate şi asigurări sociale. Revoltător este faptul că o bună parte din aceşti bani reprezintă reţineri pe statul de plată din veniturile salariaţilor pentru aceste bugete speciale, dar nevirate către fondurile de asigurări. Cu alte cuvinte, este vorba despre stopaj la sursă, faptă prevăzută şi pedepsită de articolul 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Acest articol prevede în mod expres: "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă". Ca să vă faceţi o idee în ce priveşte una dintre cele mai importante contribuţii la bugetele speciale - fondul de sănătate - Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila are un stopaj la sursă de circa 2 milioane de lei, cu tot cu majorări şi penalităţi.
Important de menţionat este faptul că salariaţilor care au avut nevoie de servicii medicale li s-au eliberat adeverinţe din care rezultă că unitatea a reţinut şi virat contribuţia de asigurări de sănătate. "Am ridicat problema datoriilor într-un Consiliu de Administraţie, iar conducerea a zis că, din punct de vedere al salariaţilor, aceştia nu au nicio datorie către sănătate. Dacă ne-au minţit, minţim şi noi, dar aşa avem informaţii. Salariaţii care au avut nevoie de adeverinţe către medic, inclusiv către spitale din Bucureşti, nu s-au plâns că nu li se plătesc dările la sănătate", ne-a declarat Aurelia Chelariu, preşedintele Sindicatului "Sanitas" Brăila.
Reducerea de personal nu a redresat situaţia spitalului
La reinstalarea în funcţie a managerului Rodica Sin, care a avut loc odată cu trecerea spitalului în administrarea Consiliului Judeţean, aceasta a prezentat un succint raport privind situaţia financiară a unităţii la preluarea mandatului. Mai precis, în iulie 2010, Sin declara că a preluat spitalul cu datorii totale către bugetul de stat general consolidat de circa 5 milioane de lei. Cu alte cuvinte, datoria în tot acest răstimp a continuat să crească, pentru că diferenţa în cauză este de circa 3 milioane de lei. Sumă deloc de neglijat, având în vedere că reprezintă o creştere cu mai bine de 50% faţă de situaţia din 2010. Asta în ciuda faptului că printr-un ordin al Ministerului Sănătăţii, la momentul descentralizării au fost plătite arieratele acumulate de spitale până la data de 30 iunie 2010, în sarcina Consiliului Judeţean rămânând de achitat doar datoriile pe care cea mai mare unitate spitalicească din Brăila le avea la bugetul de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat nici după disponibilizările de personal care au avut loc în toamna anului 2010, când au fost daţi afară 150 de angajaţi, iar Rodica Sin susţinea că vor fi făcute importante economii la cheltuileli de personal. Teoretic, dacă presupunem că, în medie, un cadru sanitar primeşte un salariu net de 1.000 lei, la care se adaugă 600 lei impozitele plătite de angajator, desfiinţarea celor 150 locuri de muncă ar fi adus la dispoziţia spitalului aproximativ 3 milioane de lei anual. Ce s-a întâmplat cu aceşti bani şi cum i-a gestionat managerul Rodica Sin sunt întrebări retorice, din moment ce, după aproape doi ani, Spitalul Judeţean tot nu şi-a plătit datoria către bugetul de stat, acesta fiind şi motivul pentru care nu acordă angajaţilor tichetele de masă. Problema bonurilor de masă este principalul motiv pentru care managerul spitalului a refuzat semnarea Contractului Colectiv de Muncă, determinând astfel Sindicatul "Sanitas" să deschidă conflictul de muncă. După două zile de proteste, acţiunile au fost suspendate pe perioada derulării campaniei electorale. În cadrul concilierii pe care Inspectoratul Teritorial de Muncă a încercat să o facă în luna aprilie, fără rezultat, se consemnează clar declaraţia managerului, care a recunoscut că unitatea are datorii la bugetul de stat. "Acordarea bonurilor de masă, unul din motivele pentru care nu s-a semnat CCM-ul, este faptul că unitatea are datorii la bugetul de stat şi la acest moment nu avem buget care să acopere cheltuielile pentru tot anul", a declarat Rodica Sin.
Nu putem să nu remarcăm, încă o dată, că în ciuda gravelor probleme financiare cu care se confruntă spitalul, managerul încasează lunar câte 6.600 de lei, iar ultima situaţie publicată pe site-ul instituţiei arată că în luna februarie Rodica Sin a plecat acasă cu 13.000 lei, bani publici. Asta în timp ce aproape 2.000 de angajaţi ai spitalului stau, de mai bine de 3 luni, fără contract colectiv de muncă şi nu li se plătesc drepturile salariale prevăzute de lege, ca să nu mai vorbim despre restanţele câştigate în instanţă.
