Comunitatea Europeană şi-a redus cu 25% contribuţia nerambursabilă la cel mai important proiect de infrastructură derulat de municipalitatea brăileană: modernizarea şi reabilitarea Bulevardului Dorobanţilor. Transpus în cifre, ar fi vorba despre circa 20 milioane de lei (200 miliarde lei vechi) pe care, până la urmă, România le-a pierdut după ce Autoritatea de Audit a ridicat steguleţe roşii la procedura de licitare a megacontractului de la Brăila. Acum bătălia se dă în instanţă pentru a se stabili cine va achita, totuşi, diferenţa de 20 de milioane retrase irevocabil de UE: Primăria Brăila sau Ministerul Dezvoltării? Un posibil răspuns final ar putea veni de la Înalta Curte abia prin toamnă. Până atunci, însă, municipalitatea acoperă din bugetul propriu corecţia de 25%, urmând ca, aşa cum am precizat mai sus, dacă va câştiga, să-şi recupereze banii de la Ministerul Dezvoltării. Răzvan Murgeanu, secretar de stat în cadrul acestui minister, a dat asigurări că în cazul obiecţiilor ridicate de Auditul Naţional la proiectul de la Brăila nu se poate discuta de fraudă, ci doar de erori. Oficialul a completat spunând că rambursările de la bugetul de stat se fac în continuare fără probleme, numai că sumele aprobate sunt corectate în minus cu un sfert.
Prezent, marţi, la Brăila, pentru a semna contractele de finanţare pentru două proiecte locale, Răzvan Murgeanu, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, a anunţat că a fost aplicată o corecţie cu 25% în minus în contul banilor pe care Comunitatea Europeană se angajase să-i investească în proiectul cu Bulevardul Dorobanţilor. Aşadar, un calcul simplu arată că am pierdut irevocabil circa 20 de milioane de lei din banii europeni, context în care, brusc, nota de plată a municipalităţii brăilene, ca beneficiar final al proiectului, a crescut cu aceeaşi sumă. Care este mecanismul? Aşa cum a explicat oficialul de la Ministerul Dezvoltării, totul a plecat de la un control al Autorităţii de Audit, care a luat la verificat toate proiectele României finanţate de Axa II a Programului Operaţional Regional, aşadar inclusiv proiectul de la Brăila. În cazul nostru au fost formulate obiecţiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanţilor la licitaţia pentru megacontractul de 100 milioane de lei. În paranteză fie spus, contractul a fost câştigat după aproape doi ani de procese de o asociere de firme apropiate atât PDL, cât şi PSD, printre care şi celebra "Tancrad", de la Galaţi. Revenind la concluziile Autorităţii de Audit, steguleţele roşii au fost ridicate la Caietul de Sarcini, mai precis în dreptul unei prevederi ce impune ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi. Primăria Brăila a explicat Bucureştiului că lucrurile nu stau deloc aşa şi a amintit oficialilor că asupra procedurii s-au pronunţat o instanţă de judecată (Curtea de Apel Galaţi), dar şi o instituţie a statului (CNSC - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor), şi niciuna n-a ridicat obiecţiuni cu privire la prevederile incriminate de minister. Întrebat în ce măsură stă în picioare argumentaţia invocată de municipalitate în procesul cu ministerul, Răzvan Murgeanu a evitat un răspuns, motivând că orice comentariu pe această temă, ca declaraţie publică, poate fi folosit în instanţă.
"Proiectul ăsta cu Bulevardul Dorobanţilor ne-a mâncat ficaţii!"
"Regula spune că indiferent de argumentaţia municipalităţii, prevalează concluziile Autorităţii de Audit. Este deschisă, însă, calea contenciosului administrativ, iar municipalitatea brăileană a făcut deja acest pas. O problemă, din punctul meu de vedere, este aceea că în instanţă nu sunt chemaţi şi cei de la Auditul Naţional, care au formulat obiecţiile. Practic, Primăria Brăila se judecă numai cu autoritatea de management din Ministerul Dezvoltării, fără ca parte în proces să fie şi Autoritatea de Audit, ale cărei concluzii prevalează. Aici s-ar impune o modificare a legislaţiei. (...) Revenind, proiectul ăsta cu Bulevardul Dorobanţilor ne-a mâncat ficaţii, pentru că încă de la început au durat cam un an şi jumătate procesele în instanţă, în urma contestării rezultatelor licitaţiilor pentru desemnarea constructorului. Brăila şi Timişoara au fost extremele din acest punct de vedere. Acum, mai nou, este problema asta cu aplicarea unei corecţii cu 25% la contravaloarea contribuţiei UE la proiect. Ce vreau să subliniez este că nu se poate discuta în cazul de la Brăila despre fraudă, ci doar despre erori. Aşadar, corecţia este dată pe erori. Dacă ar fi fost fraudă, intra imediat pe fir DLAF-ul (Departamentul pentru Lupta Antifraudă, instituţie care asigură, sprijină şi coordonează îndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene - n.r.), dar nu a fost cazul", a spus Murgeanu. De punctat este că, procedural, corecţiile sunt stabilite în funcţie de valoarea proiectului, dar şi de gravitatea constatărilor. "Corecţiile acestea pot fi şi de 100% şi chiar avem două cazuri de acest gen la nivel naţional. Abia aici s-ar putea discuta despre fraudă. La 25%, cum este cazul la proiectul cu bulevardul, lucrarea se termină oricum, iar constructorul nu are de suferit din cauza acestei corecţii. Aşadar, constructorul lucrează, municipalitatea dă banii, iar ce vine la noi spre rambursare, tăiem cei 25% reprezentând corecţia. Municipalitatea suportă din bugetul propriu cei 25%, urmând ca, dacă i se dă dreptate în instanţă, să-şi recupereze aceşti bani. Numai că, atenţie, banii recuperaţi nu mai provin de la fondurile europene, ci de la Ministerul Dezvoltării", a mai spus Murgeanu. El a mai adăugat că proiectul trebuie terminat indiferent de corecţia aplicată sau de cine va câştiga procesul, pentru că altfel trebuie returnaţi toţi banii.
Problema va fi tranşată la Înalta Curte de Justiţie
Autoritatea locală are convingerea că va câştiga procesul în instanţă şi astfel îşi va recupera de la Ministerul Dezvoltării cele 20 de milioane de lei tăiate din contribuţia UE la proiectul cu bulevardul. Numai că astfel de procese durează, aşa că Primăria s-a înarmat cu răbdare. "Noi am început povestea asta în august anul trecut şi aşteptăm o primă amânare în cursul lunii aprilie. Asta înseamnă că dacă o să avem în cursul lunii mai o primă sentinţă, indiferent cine va câştiga, ori noi ori ministerul, se va ataca cu recurs la Înalta Curte şi astfel, undeva prin septembrie, probabil, vom avea un răspuns final", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu.
În directă legătură cu subiectul prezentat aici, ar fi de punctat faptul că, recent, s-a iscat un adevărat scandal pe tema unui împrumut de 10 milioane de dolari, pe care municipalitatea ar fi vrut să-l contracteze pentru a-şi asigura capital de lucru, mai precis pentru decontare, în cazul a două proiecte în derulare, printre care şi cel cu bulevardul. De ce scandal? Pentru că au existat voci care au acuzat că, de fapt, la mijloc este un joc politic prin care PSD Brăila voia să-şi asigure bunăvoinţa unui potenţial finanţator în campania electorală care se apropie, fiind vorba, bineînţeles, de SC "Tancrad" Galaţi. Or, se cunoaşte faptul că această firmă este parte a consorţiului care execută lucrările la Dorobanţi. Plus că un împrumut de 10 milioane de dolari pe final de mandat ar fi o "moştenire" pe care nicio administraţie nu şi-o doreşte. În replică, administraţia locală, după ce a retras subiectul de pe ordinea de zi a Consiliului Local, a punctat că, de fapt, întreaga poveste a fost înţeleasă greşit, scopul împrumutului fiind unul nobil, dar şi necesar: acela de a asigura cash-flow-ul pentru deconturi la proiectul cu bulevardul.
Care-i treaba cu Autoritatea de Audit?
În vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul auditului extern, obligaţii ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de câţiva ani funcţionează Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană, indiferent că este vorba despre fonduri de preaderare ori structurale şi de coeziune. Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile. Autoritatea de Audit este singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, asupra absorbţiei de fonduri europene.
