Liderii opoziţiei ucrainene intenţionau duminică să continue mişcarea de protest, în pofida concesiilor fără precedent făcute sâmbătă de către preşedintele Viktor Ianukovici, inclusiv oferirea postului de premier, într-o încercare de soluţionare a crizei care durează de două luni.
Un semn că situaţia rămânea tensionată este faptul că aproximativ 200 de manifestanţi au lansat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un asalt asupra unei clădiri din centrul Kievului, în apropiere de Piaţa Independenţei, simbolul mişcării de contestare, şi că au reuşit să-i disloce pe membrii forţelor de securitate din interior.
Aproximativ 200 de membri ai forţelor de poliţie au fost nevoiţi, până la urmă, să evacueze, pe o intrare lăturalnică, centrul de expoziţii parţial gol, utilizat de forţele de ordine de la începutul crizei ca bază, a anunţat televiziunea duminică dimineaţa.
Ministerul de Interne a confirmat evacuarea "Casei Ucrainene", precizând într-un comunicat că "a decis să retragă unitatea de rezervă (...) din clădire". "Forţele de securitate nu au cedat provocărilor, nu au oferit ocazia unei escaladări şi au dat dovadă de reţinere".
Sute de contestatari se aflau în piaţă duminică dimineaţa, dar situaţia era calmă, potrivit unor imagini de televiziune.
Asaltul a avut loc la puţin timp după intervenţia liderilor opoziţiei în Piaţa Independenţei unde, fără să se pronunţe în mod explicit asupra propunerilor preşedintelui Ianukovici, liderii grupurilor parlamentare de opoziţie au dat asigurări că vor rămâne mobilizaţi până la satisfacerea tuturor cerinţelor, cea mai importantă fiind convocarea unor alegeri prezidenţiale în acest an şi nu anul viitor, aşa cum este prevăzut.
"Lupta continuă", a declarat opozantul naţionalist Oleg Tiagnîbok în faţa a zeci de mii de persoane reunite în Piaţa Independenţei.
"Suntem hotărâţi şi nu vom da înapoi", a declarat Vitali Kliciko, căruia şeful statului i-a propus să devină vicepremier, recunoscând totodată că "Ianukovici a dat curs multora dintre cerinţele noastre".
"Negocierile continuă", a adăugat fostul boxer.
"Nu ne vom mişca"
Arseni Iaţeniuk, căruia preşedintele i-a propus să fie şef de Guvern, s-a declarat "pregătit să(-şi) asume responsabilităţile", dar a adăugat că "nu cred(e) un cuvânt" din ceea ce spune puterea.
"Nu ne vom mişca", a subliniat liderul partidului Bacivşcina al opozantei încarcerate Iulia Timoşenko.
Cei trei opozanţi au repetat că cer abolirea legilor represive adoptate la 16 noiembrie, care prevăd pedepse cu închisoarea împotriva manifestanţilor şi care au antrenat o radicalizare a mişcării de protest.
După două luni de criză, această deschidere-surpriză din partea lui Ianukovici a avut loc în urma a şapte zile marcate de violenţe la Kiev şi de o extindere a mişcării de contestare în ţară.
Şeful statului a acceptat totodată crearea unui grup de lucru însărcinat să "modifice legislaţia privind referendumul şi, poate, prin acest mecanism, să propună amendamente la Constituţie", cu scopul ca Guvernului să-i fie acordate prerogative sporite.
Mişcarea de contestare se extinde
Opoziţia cere, în schimb, o revenire la Constituţia din 2004, adoptată după "revoluţia portocalie", care a oferit Uncrainei, o fostă republică sovietică, un regim parlamentar, deci un premier puternic.
Constituţia a fost revizuită mai târziu, acordând cele mai importante puteri preşedintelui.
Opoziţia s-a mobilizat în urma refuzului lui Ianukovici, la sfârşitul lui noiembrie, de a semna un acord cu UE, şi faptului că a preferat o apropiere de Moscova.
Un influent susţinător al puterii, Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina şi un apropiat al şefului statului, a pledat pentru o soluţie paşnică.
"Orice utilizare a forţei, orice recurgere la arme este inacceptabilă", a avertizat miliardarul.
Ministrul de Interne Vitali Zaharcenko a catalogat ca "zadarnice" tentativele de a se ajunge la un acord politic, afirmând că opoziţia a pierdut controlul asupra manifestanţilor "radicali".
Bilanţul oficial al confruntărilor de săptămâna trecută a ajuns sâmbătă la trei morţi, după decesul la spital al unui bărbat în vârstă de 45 de ani. Opoziţia a anunţat un bilanţ de şase morţi.
În afară de Kiev, sedii ale administraţiilor din cele mai multe regiuni din vestul ţării, mai orientate spre UE, sunt ocupate de mii de manifestanţi care reclamă plecarea guvernatorilor numiţi de către preşedinte.
Această mişcare s-a extins sâmbătă în anumite regiuni din nordul (Cernigov) şi estul (Poltava) ţării.
Ianukovici este supus unor presiuni din partea UE, care a cerut sâmbătă "gesturi concrete" în vederea unei reveniri la calm. Lady Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene, este aşteptată la Kiev joi şi vineri.
Un summit UE-Rusia va avea loc până marţi, în contextul în care europenii acuză Moscova de faptul că şi-a utilizat influenţa pentru a convinge Kievul să renunţe la un acord de asociere cu Bruxelles-ul.
