Veştile proaste se acumulează pentru Barack Obama, victima unei crize de încredere după începuturile haotice ale reformei sale de sănătate şi scandalul de spionaj.
"Anul care s-a scurs a fost dificil", a comentat sobru, miercuri, seara, preşedintele în apropiere de Boston (Massachusetts, nord-est), vorbind în faţa donatorilor democraţi despre "enorma sa frustrare" în faţa "obstrucţiei" adversarilor săi republicani, aflaţi în poziţie de forţă în Congres. Confruntarea lor a culminat la începutul lui octombrie cu o paralizie a statului federal timp de două săptămâni.
Cu câteva zile înainte de aniversarea realegerii sale la preşedinţia Statelor Unite în faţa republicanului Mitt Romney, liderul democrat încă nu a înregistrat niciun succes legislativ, pe tema imigraţiei, reglementării armelor, priorităţii bugetare sau a luptei împotriva schimbărilor climatice.
Iar principalul succes al primului său mandat, reforma asigurărilor de sănătate, a suferit o lovitură dură odată cu lansarea dezastruoasă a principalei sale etape la începutul lui octombrie, din cauza problemelor de funcţionare a site-ului de Internet.
Preşedintele a afirmat, miercuri, că "nu este mulţumit" de aceste rateuri şi a promis să facă totul pentru ca acestea să devină în curând doar o amintire. El a luat ca exemplu reforma asigurărilor de sănătate promulgată în 2006 în Massachusetts de către guvernatorul de atunci, Mitt Romney.
Dar după ce a afirmat de patru ani că americanii care vor să îşi păstreze asigurarea de sănătate o pot face, el a recunoscut pentru prima dată că unii ar putea plăti mai mult decât în prezent, o critică persistentă a republicanilor.
Luna octombrie a fost, de asemenea, foarte dificilă pentru Obama pe scena internaţională, din cauza scandalului interceptărilor de date de către Agenţia de Securitate Naţională (NSA) în străinătate, care a luat o amploare fără precedent după dezvăluirile privind supravegherea comunicaţiilor cancelarului german Angela Merkel.
În faţa nemulţumirilor aliaţilor europeni ai Statelor Unite şi în timp ce scurgerile de informaţii din presă afirmă că Obama nu ştia că au avut loc astfel de interceptări, preşedintele a refuzat să se exprime pe acest subiect, invocând securitatea naţională.
"Există două pericole principale: ideea că preşedintele pare să nu spună tot adevărul sau că nu este la curent", remarcă William Galston, fost consilier al lui Obama, în prezent la institutul Brookings.
"Există deja ideea că preşedintele este izolat de angrenajul propriei sale administraţii", adaugă el, în timp ce marţi, New York Times titra despre un Barack Obama "spectator" la scandalurile în desfăşurare.
În opinia lui Julian Zelizer, profesor de istorie la Universitatea Princeton, aceste două cazuri pun la îndoială un domeniu crucial pentru un lider: încrederea pe care i-o acordă cei pe care îi administrează şi partenerii săi pe scena internaţională.
"Dacă pare că el nu controlează propriile programe, că nu ştie ce se întâmplă în marile dosare, precum supravegherea liderilor de prim-plan sau reforma asigurărilor de sănătate, reputaţia sa suferă, la fel ca şi imaginea programelor pe care le promovează", explică Zelizer pentru AFP.
De fapt, încrederea în Obama a scăzut la 42 la sută, potrivit unui sondaj publicat miercuri seara de Wall Street Journal, un nivel care niciodată nu a fost aşa de scăzut, nici chiar în timpul celei mai dificile perioade a crizei economice, la începutul primului său mandat.
Republicanii din Congres rămân în centrul problemelor politice ale lui Obama, remarcă Zelizer. "Din punct de vedere istoric, preşedinţii americani învaţă cât de puternic este Congresul", adaugă el.
De fapt, miercuri seara, Obama a sugerat că blocajul va persista cel puţin până la alegerile de la jumătatea mandatului, de anul viitor, şi şi-a exprimat speranţa în aplicarea programului său în cazul în care democraţii vor prelua controlul Congresului în noiembrie 2014.
"Dacă se va întâmpla acest lucru, va fi deja foarte târziu în cadrul preşedinţiei sale pentru a obţine adoptarea a ceva", avertizează Zelizer.
