Doua foste salariate ale unui centru local al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), una referent, iar cealalta referent principal, au ajuns pe mâna DNA dupa ce s-a descoperit ca încercasera sa traga o teapa de circa 15.000 lei, cumulat, în bugetul de subventie alimentat cu fonduri europene si de la bugetul de stat. Modul de operare în cazul celor doua functionare, colege de birou, este acelasi: au suplimentat suprafata de teren din cererile de subventie, pentru rudele lor. Una dintre femei a fost deja condamnata la 1 an si 6 luni cu suspendare, însa DNA a formulat recurs, iar cealalta abia a fost trimisa în judecata de procurorii anticoruptie.
Procurorii anticoruptie de la DNA Galati au devenit experti în procedurile Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, dupa ce au investigat si trimis la instanta dosarele de tentativa de frauda ale unor functionare ale centrului local Ciresu al APIA. Ei a trebuit sa se familiarizeze cu procedurile interne ale agentiei pentru a întelege si argumenta cu dovezi faptele a doua colege de birou de la respectivul centru local. Tras la indigo aproape, modul de operare în cazul functionarelor Ionica Cîrnu (fosta Broasca), referent principal, si Bitica Hagiu - referent, a fost urmatorul: au înregistrat în sistemul APIA cereri de plata a subventiei la hectar în cadrul campaniei SAPS din 2008 pentru suprafete mult mai mari decât în realitate. Cererile nu au fost depuse la întâmplare, în numele unor necunoscuti, ci în contul unor rude apropiate celor doua functionare APIA, cu scopul vadit de a-si însusi sumele în plus obtinute astfel din banii de la UE si bugetul de stat.
Prima care a facut pasul a fost referentul principal Ionica Cîrnu, care a înregistrat cererea pe 15 mai 2008, iar la câteva zile i-a urmat exemplul si colega de birou, Bitica Hagiu. Diferenta între cele doua tentative este aceea ca Hagiu a introdus o suprafata mult mai mare decât a avut curajul sa o faca Ionica Cîrnu. De exemplu, în rechizitoriul la dosar în cazul Cîrnu se precizeaza ca, la 15 mai 2008, inculpata Cîrnu Ionica, referent principal în cadrul APIA - centrul local Ciresu, în numele sotului sau, a completat si a depus la institutia la care era angajata cererea de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata (SAPS) pentru anul 2008. În aceste documente, inculpata a consemnat o suprafata mai mare de teren decât cea utilizata în mod real, în scopul de a încasa pe nedrept suma de 2.087 lei provenita din bugetul UE si din bugetul national.
Functionara a fost trimisa înca de anul trecut în judecata, iar Judecatoria Braila a condamnat-o la o pedeapsa de 18 luni de închisoare, cu suspendare conditionata, pentru doua infractiuni de coruptie: tentativa la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care a avut ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatii Europene sau din bugetele administrate de acestea, si tentativa la infractiunea de înselaciune. De asemenea, instanta i-a aplicat inculpatei si o pedeapsa complementara, în sensul interzicerii unor drepturi civile pe o durata de 3 ani. Împotriva sentintei a declarat recurs DNA - Serviciul Teritorial Galati, considerând prea blânda pedeapsa.
Cazul Hagiu - tentativa de frauda de 2.200 euro
Conform sintagmei "Capra sare masa - iada sare casa", colega de birou, Hagiu, a fost mult mai curajoasa si a introdus în sistem, pe numele socrului sau, o suprafata de 6 ori mai mare decât cea introdusa de Cîrnu, prejudiciul planificat fiind de peste 12.000 lei.
Cazul a ajuns pe masa procurorilor DNA în urma unei sesizari venite de la centrul local Ciresu al APIA. În reclamatie se preciza ca în dosarul de subventie pe numele Hagiu Mihalache, socrul angajatei APIA Ciresu, a fost facuta o modificare prin care a fost suplimentata cu 21 ha suprafata de teren pentru care fermierul ceruse subventie. Prejudiciul ce ar fi fost creat daca nu se depista încercarea de fraudare nu era mare, circa 2.200 de euro, adica 107 euro pentru fiecare hectar în plus, însa deschidea calea spre "tunuri" mult mai consistente. Trebuie precizat ca administrarea dosarelor de subventie se face computerizat, într-un sistem informational online în baza unor parole unice pentru fiecare salariat. Dupa cum a concluzionat ancheta interna a APIA, în dosarul Hagiu suplimentarea suprafetei initiale din cererea de subventie a fost efectuata pe numele si parola inspectorului care avea repartizat dosarul. Problema a fost ca la data când s-a înregistrat în sistemul on-line modificarea, el era în concediu. În plus, dupa ce a fost descoperita frauda si a intrat pe fir compartimentul inspectii al APIA Braila, a aparut o noua interventie în acelasi dosar, prin care a fost retrasa suprafata sub motivatia ca titularul cererii nu a putut prezenta acte pentru cele 21 ha. "Dupa ce ne-au fost sesizate cazurile de tentativa de fraudare, au fost comunicate Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Politiei brailene, iar ulterior cauzele au ajuns pe masa procurorilor de la Serviciul Teritorial Galati al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). În cazul Cîrnu, deja s-a pronuntat o instanta si acum procesul se afla la faza de recurs. În cazul Hagiu, procurorii au finalizat dosarul si au dispus trimiterea în judecata a fostei salariate. Am spus fostei salariate pentru ca, la solicitarea acesteia, au fost încetate raporturile de munca înca din decembrie 2011. Acum instanta trebuie sa-si faca treaba", ne-a declarat Daniela Militaru, directorul executiv al APIA Braila.
Scandalul în cazul Hagiu a avut si o conotatie politica, deoarece sotul Biticai Hagiu a fost numit director adjunct la Directia Judeteana pentru Sport si Tineret din partea PDL. Asta dupa ce si el fusese salariat APIA Braila si se înscrisese la un moment dat si la concursul pentru functia de conducere a institutiei brailene. Sotul învinuitei, Nicusor Hagiu, a fost audiat si el de anchetatori, la fel si socrul acesteia, însa nu au fost pusi sub acuzare, procurorii concluzionând ca cei doi barbati nu au fost implicati în tentativa de frauda.
Trebuie precizat ca atât în cazul Cîrnu, cât si Hagiu, dat fiind faptul ca platile au fost blocate pe cele doua dosare cu probleme, infractiunile celor doua salariate au ramas la stadiul de tentativa, o încadrare juridica mai blânda din punct de vedere al maximului de pedeapsa prevazuta de Codul Penal.
