Val de debranşări de la sistemul public de încălzire în municipiu. Firmele de profil care vând şi montează centrale de apartament au avut şi continuă să aibă foarte mult de lucru. O confirmă chiar administratorii unor astfel de companii, care spun că aşa comenzi n-au mai avut de multă vreme. Nici nu mai stau să-şi bată capul cu explicaţii ale fenomenului la care sunt martori şi de pe urma căruia profită acum din plin. Şi nici n-ar avea de ce: nu-şi văd capul de treabă. Dar este evident pentru toţi că scânteia care a iniţiat valul de debranşări a fost criza gazului, din decembrie anul trecut, care a lăsat 10.000 de apartamente fără apă caldă şi căldură timp de două săptămâni. Dar nu numai acest duş rece i-a pus pe gânduri pe brăileni, întrucât şi facturile piperate, pe care încă se mai chinuie să le achite, au atârnat greu în decizia de a fugi de sistemul centralizat. Estimări neoficiale arată că, la acest moment, ar mai fi doar 8.000 - 8.500 de apartamente branşate, faţă de 10.000 de apartamente cu care CET a început sezonul rece 2011 - 2012. În astfel de condiţii, întrebarea care acum îi frământă pe foarte mulţi abonaţi ai SC "CET" SA Brăila este: vom mai avea încălzire centralizată la iarnă? Primăria Brăila, cea care are în subordine operatorul local de termoficare, spune un răspicat DA! şi arată cu speranţă spre planul de investiţii într-o fabrică nouă de căldură, mult mai eficientă şi dimensionată la nevoia reală de consum a populaţiei.
Cu siguranţă, duşul rece din decembrie anul trecut, când abonaţii casnici, dar şi instituţiile încă branşate la sistem au stat două săptămâni fără apă caldă şi căldură, a declanşat fenomenul de debranşare, la care operatorul local de termoficare asistă neputincios. Mai bine zis, a contribuit la amplificarea fenomenului, întrucât renunţarea abonaţilor casnici la serviciul public nu a apărut de ieri, de azi, ci se înregistrează de câţiva ani buni. Acum, însă, s-a atins limita de jos, în care orice abonat contează, pentru că s-a ajuns la situaţia în care fabrica de căldură, cu tehnologia sa veche de peste 30 de ani, este mult prea mare în raport cu numărul de clienţi. Iar costul întreţinerii şi funcţionării întregului sistem generează în final cheltuieli mari, reflectate în primul rând în facturile la energie termică ce revin abonaţilor casnici. Dar, în al doilea rând, aceste costuri se reflectă şi în efortul bugetar, atât în plan local, cât şi la nivel central, sub forma subvenţiilor directe şi indirecte pentru susţinerea sistemului. Revenind la duşul rece despre care aminteam mai sus, acesta se traduce acum printr-un val fără precedent de debranşări de la sistem. Al doilea factor determinant în hotărârea de a se debranşa a fost şi costul mare, presupus de încălzirea în sistem centralizat. Facturi la energie termică de 5 sau chiar 7 milioane de lei vechi pentru o lună de iarnă i-au cam speriat pe mulţi brăileni. Cumulate, cele două cauze au condus la situaţia în care zeci sau chiar sute de proprietari renunţă săptămânal la serviciile centralizate, pentru a-şi monta o sursă individuală de încălzire.
Brăilenii preferă să-şi monteze centrale termice de apartament
Montarea de centrale a luat amploare în ultimele luni
Dovadă a inflamării situaţiei în ce priveşte debranşarea stă numărul mare de comenzi la firmele care vând centrale de apartament şi componente ale sistemului individual de încălzire, gen calorifere, ţevi şi subansamble, dar şi societăţile care montează astfel de centrale. "Ca să vă faceţi o idee: de obicei, în primul trimestru al anului afacerea cu centrale era aproape de zero. Explicabil prin faptul că era pornit sistemul, lumea avea căldură, mai primea o subvenţie. Încă din decembrie am avut comenzi de montare şi numărul a crescut de la o săptămână la alta şi cred că la fel este la toţi omologii noştri din piaţa locală", ne-a declarat administratorul unei cunoscute firme care montează centrale de apartament. Acelaşi punct de vedere ni l-au împărtăşit şi instalatorii, care montează ca profesionişti independenţi centrale. "Sunt mulţi care nu apelează la firme pentru că preferă să-şi cumpere singuri centralele, caloriferele, ţevăraia şi tot ce le mai trebuie pentru a face astfel o economie şi preferă să apeleze la serviciile unui instalator, căruia îi plătesc numai manopera. Vreau să vă spun că de la începutul anului, de când lumea a început să se debranşeze masiv, n-am avut pauză între comenzi, aşa cum se întâmpla în anii precedenţi când, sporadic, găseam un astfel de proiect. Tuturor le e teamă să nu se repete povestea din decembrie, când au stat 2 săptămâni fără apă caldă şi căldură", ne-a declarat Iulian C. meşter-instalator.
Vânzări nesperate de centrale, calorifere, ţevi, robineţi au înregistrat şi supermarket-urile de profil din Brăila, indiferent că este vorba despre "Dedemann" ori "Romstal" sau reprezentanţele marilor producători de centrale gen Viessman, Saunier Duval sau Vaillant, ca să enumerăm doar câteva mărci.
"Este un serviciu de utilitate publică, pe care trebuie să-l asigurăm celor care îl vor"
Estimări neoficiale arată că numărul apartamentelor care au renunţat la sistemul centralizat a crescut vertiginos în ultimele luni. De exemplu, dacă, oficial, CET a intrat în sezonul rece 2011 - 2012 cu aproximativ 10.000 de apartamente drept clienţi casnici, acum abia dacă au mai rămas 8.000 - 8.500 de apartamente. Iar debranşările încă nu s-au domolit. "Nu avem încă o dimensionare a fenomenului, dar asta nu înseamnă că nu a fost sesizat fenomenul şi amploarea acestuia. Chiar şi aşa, mesajul nostru este foarte clar: sistemul de termoficare va fi funcţional şi la iarna care vine, indiferent de costurile presupuse de aceasta. Este un serviciu de utilitate publică, pe care trebuie să-l asigurăm celor care îl vor. Iar viitorul stă tot în încălzirea centralizată, pentru că eficienţa este mai mare în astfel de situaţii, indiferent că va fi o sursă unică ori vor fi centrale de cartier, ori de cvartal. De aceea, şi municipalitatea are în vedere continuarea planului de modernizare a serviciului de termoficare cu realizarea investiţiei într-o sursă nouă de producere a energiei termice. Am avut discuţii cu mai mulţi potenţiali investitori care ar fi interesaţi să preia efortul investiţional despre care vorbeam. Aşadar, interes pentru această afacere există. Condiţiile noastre, ca municipalitate, se leagă, printre altele, de un preţ mai mic la gigacalorie şi preluarea unui număr cât mai mare din personalul operatorului nostru de termoficare", ne-a declarat viceprimarul Alexandru Dănăilă, cel care are în competenţă serviciul local de termoficare.
Viceprimarul Alexandru Dănăilă: "Este un serviciu de utilitate publică, pe care trebuie să-l asigurăm celor care îl vor"
"Este reacţia brăilenilor la faptul că ne-am bătut joc de ei în decembrie"
Cum văd salariaţii de la "CET" acest fenomen? "Este reacţia brăilenilor la faptul că şi-au bătut joc, de fapt ne-am bătut joc de ei cu situaţia din decembrie anul trecut", a recunoscut franc liderul Sindicatului Liber "CET", Gheorghiţă Pîrlog. "Nu avem o estimare privind debranşările din ultimele luni, dar e clar că sunt multe. Dar vor exista familii care efectiv nu-şi permit costul montării unei centrale, la fel cum există oameni care nu montează centrală pentru că pur şi simplu nu le trebuie o grijă în plus", a mai spus sursa citată, punctând că, la ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie al companiei s-a hotărât renunţarea la furnizarea serviciului în cazul abonaţilor aflaţi la capete de reţea. "S-a aprobat încetarea furnizării energiei termice în cazul a 250 de abonaţi casnici aflaţi la capete de reţea în cartierele Vidin, Progresul, dar şi în zona Plantelor sau pe lângă Liceul Grigore Moisil. Aceştia sunt clienţi pentru care costul nostru este mult prea mare pentru a le asigura energia termică, adică unde au mai rămas câteva apartamente la o centrală. Au fost anunţaţi şi aceşti proprietari cu privire la decizia de încetare a furnizării şi probabil au apelat la serviciile unei firme care montează centrale de apartament", a mai spus Pîrlog. Întrebat dacă, în opinia sa, va mai fi funcţional la iarnă sistemul de termoficare, şi el a rostit un DA răspicat.
De precizat că în această perioadă administraţia companiei de utilităţi publice se află în discuţii cu sindicatele pentru definitivarea unui program de restructurare pe parte de personal. Acesta prevede că din totalul de 404 salariaţi, câţi are la acest moment, ar urma să fie daţi afară 99 de salariaţi, majoritatea din sectoarele de producere şi distribuţie a energiei termice.
Şi asociaţiile de proprietari cred că ar mai fi nevoie de un sistem de termoficare, însă dimensionat la nevoia reală de consum a populaţiei. "Cred că ar fi bine să existe atât sistemul public, cât şi cel individual. Asta pentru că există oameni care nu-şi permit costul unei centrale, dar în aceeaşi măsură nici nu-şi permit să achite facturile la încălzirea centralizată. Iar sistemul centralizat ar trebui să fie dimensionat la numărul de abonaţi, şi nu cum se întâmplă acum, când avem o centrală mult prea mare pentru câţi abonaţi mai sunt", ne-a declarat Ionel Istodor, administrator la mai multe AP din oraş şi preşedinte al Asociaţiei Judeţene a Administratorilor de Imobil (AJAI) Brăila.
