Sintem departe de a fi rezolvat problema depozitarii deseurilor la standarde europene, chiar daca ne laudam cu groapa de gunoi ecologica. Dupa ce ne-a spus-o, zilele trecute, liderul PIN Lavinia Sandru, o recunosc si unii dintre alesii nostri, care cred insa ca mai avem la dispozitie cel putin 10 ani de acum inainte, pentru a ne integra si din punct de vedere al gunoiului. Politicienii admit ca, desi se numeste "ecologica", groapa de la Muchea nu este intr-adevar asa, dat fiind ca acolo sint aruncate, de-a valma, toate tipurile de deseuri posibile, nu numai cele biodegradabile.
Deputatul PSD Mihai Tudose ne-a explicat cam ce inseamna o groapa ecologica, in adevaratul sens al cuvintului: "Gropile de gunoi tip Muchea nu sint pentru gunoiul menajer in Uniunea Europeana, sint gropi pentru gunoaiele stradale inerte si deseurile din constructii. De mai mult de 15 ani, in Europa se promoveaza acele crematorii, incineratoare, unde gunoiul, mai exact deseuri organice si anorganice sint arse. Nu se ingroapa decit praf, caramizi, ce se matura de pe strada. Noi am facut o afacere din a face o groapa si a pune o membrana si sintem foarte ecologici. Nu, nu sintem ecologici! Nu ai voie sa ingropi plastic, nu ai voie sa ingropi materiale care nu sint biodegradabile. Si noi mai avem o problema, care miroase urit din cind in cind. Nicaieri in lume, resturile de la complexele zootehnice nu se arunca la canal. Exista instalatii specializate pentru deseuri rezultate din cresterea animalelor, adica pentru uree, balegar etc.".
La rindul sau, senatorul Aurel Simionescu sustine ca in tarile civilizate, problema gunoiului este tratata cu totul altfel decit la noi: "Deseurile sint asezate in groapa de gunoi cu o instalatie de sortare si incinerare, iar aceasta incinerare produce energie electrica sau termica pentru o anumita zona. In Franta exista o asociere de localitati care au pus bani si au facut un astfel de complex si folosesc energia electrica sau termica pentru nevoile lor, iar compostul rezultat are o utilizare practica, ca ingrasamint. Cind e vorba de ars resturile din constructii, se realizeaza din ceea ce rezulta caramizi, brichete din acestea care se folosesc in constructii".
Edilii orasului admit ca nu stam tocmai bine la acest capitol, dar spun ca tot sintem cu un pas inaintea altor orase din tara, care nici macar groapa asa-zis ecologica nu o au. "Deocamdata, foarte multe municipii din Romania nu au nici aceste gropi ecologice. Intr-adevar, in foarte multe tari ale UE este interzisa depozitarea deseurilor menajere in gropi ecologice. De exemplu, intr-o zona pe care am vizitat-o eu in Austria, toate aceste deseuri se incinereaza, iar cenusa este depozitata in aceste gropi. De fapt, nici nu sint chiar gropi, ce am vazut eu acolo erau mormane uriase de cenusa, iar ca sa nu le imprastie vintul, aveau patru sau cinci aspersoare, care stropeau cu apa. Ala era material inert care putea fi folosit si pentru ingrasamint, eventual. Ceea ce vrem noi sa facem nu este pentru o etapa imediata, este o etapa de viitor si sint sigur ca si Romania se va alinia normelor europene, dar costurile incinerarii unei tone de deseu menajer depasesc in Austria 160 de euro, in timp ce noi realizam depozitarea acum cu 10 dolari pe tona. Va dati seama ce inseamna sa crestem pretul la salubrizare de peste 10 ori... ", a explicat primarul Constantin Cibu
Viceprimarul Lucian Tilea a mentionat un alt exemplu: "In Germania, regula cu gropile ecologice interzise este valabila din 2008 , adica pe ei ii obliga in momentul de fata ca tot materialul sa fie sortat si numai ce nu poate fi utilizat sa fie dus la groapa respectiva, aceasta avind rol mai degraba de groapa pentru deseuri inerte. Pentru noi, insa, perioada de gratie va fi de minimum 10 ani, timp in care cu siguranta noi ne vom dota cu o instalatie de sortat deseuri".
Deputatul PSD Mihai Tudose ne-a explicat cam ce inseamna o groapa ecologica, in adevaratul sens al cuvintului: "Gropile de gunoi tip Muchea nu sint pentru gunoiul menajer in Uniunea Europeana, sint gropi pentru gunoaiele stradale inerte si deseurile din constructii. De mai mult de 15 ani, in Europa se promoveaza acele crematorii, incineratoare, unde gunoiul, mai exact deseuri organice si anorganice sint arse. Nu se ingroapa decit praf, caramizi, ce se matura de pe strada. Noi am facut o afacere din a face o groapa si a pune o membrana si sintem foarte ecologici. Nu, nu sintem ecologici! Nu ai voie sa ingropi plastic, nu ai voie sa ingropi materiale care nu sint biodegradabile. Si noi mai avem o problema, care miroase urit din cind in cind. Nicaieri in lume, resturile de la complexele zootehnice nu se arunca la canal. Exista instalatii specializate pentru deseuri rezultate din cresterea animalelor, adica pentru uree, balegar etc.".
La rindul sau, senatorul Aurel Simionescu sustine ca in tarile civilizate, problema gunoiului este tratata cu totul altfel decit la noi: "Deseurile sint asezate in groapa de gunoi cu o instalatie de sortare si incinerare, iar aceasta incinerare produce energie electrica sau termica pentru o anumita zona. In Franta exista o asociere de localitati care au pus bani si au facut un astfel de complex si folosesc energia electrica sau termica pentru nevoile lor, iar compostul rezultat are o utilizare practica, ca ingrasamint. Cind e vorba de ars resturile din constructii, se realizeaza din ceea ce rezulta caramizi, brichete din acestea care se folosesc in constructii".
Edilii orasului admit ca nu stam tocmai bine la acest capitol, dar spun ca tot sintem cu un pas inaintea altor orase din tara, care nici macar groapa asa-zis ecologica nu o au. "Deocamdata, foarte multe municipii din Romania nu au nici aceste gropi ecologice. Intr-adevar, in foarte multe tari ale UE este interzisa depozitarea deseurilor menajere in gropi ecologice. De exemplu, intr-o zona pe care am vizitat-o eu in Austria, toate aceste deseuri se incinereaza, iar cenusa este depozitata in aceste gropi. De fapt, nici nu sint chiar gropi, ce am vazut eu acolo erau mormane uriase de cenusa, iar ca sa nu le imprastie vintul, aveau patru sau cinci aspersoare, care stropeau cu apa. Ala era material inert care putea fi folosit si pentru ingrasamint, eventual. Ceea ce vrem noi sa facem nu este pentru o etapa imediata, este o etapa de viitor si sint sigur ca si Romania se va alinia normelor europene, dar costurile incinerarii unei tone de deseu menajer depasesc in Austria 160 de euro, in timp ce noi realizam depozitarea acum cu 10 dolari pe tona. Va dati seama ce inseamna sa crestem pretul la salubrizare de peste 10 ori... ", a explicat primarul Constantin Cibu
Viceprimarul Lucian Tilea a mentionat un alt exemplu: "In Germania, regula cu gropile ecologice interzise este valabila din 2008 , adica pe ei ii obliga in momentul de fata ca tot materialul sa fie sortat si numai ce nu poate fi utilizat sa fie dus la groapa respectiva, aceasta avind rol mai degraba de groapa pentru deseuri inerte. Pentru noi, insa, perioada de gratie va fi de minimum 10 ani, timp in care cu siguranta noi ne vom dota cu o instalatie de sortat deseuri".
