Istoria omenirii a fost legata de sute de ani, de niste animale nobile si credincioase. Caii. In special legendele si basmele poporului roman pun pe locuri fruntase aceste animale, conferindu-le puteri miraculoase si calitati iesite din comun. La tara, traiul de zi cu zi al oamenilor a fost de asemenea strins legat de cai, acestia reprezentind un bun de care nici o gospodarie, fie ea cit de saraca, nu se putea lipsi. In ultimul timp insa, povestile frumoase despre cai au fost inlocuite cu imagini socante la televizor, in care bietele animale sint maltratate, infometate si omorite fara mila. Putem vedea, de asemenea, proprietari - de cele mai multe ori abrutizati de bautura - care dau din umeri atunci cind sint intrebati de ce si-au schingiuit animalul sau de ce l-au lasat sa moara legat de vreun pom. Ingrozitor e faptul ca, mai nou, caii sint folositi pentru a fi dati de mincare la ciini, in special la stine. Cindva niste animale nobile, pe care se punea mare pret, acum nu valoreaza mai mult decit o pereche de pantofi sport contrafacuti, vinduti la "38". E mai ieftin sa cumperi un cal prapadit ca sa il dai la ciini decit sa le dai acestora un alt fel de mincare. Cu 30 de lei, cit poti sa dai pe un cal schilod si bolnav, hranesti o haita de ciini de stina timp de o saptamina... Convenabil nu? Toate acestea le-am aflat dupa ce am facut o vizita in tirgul din comuna Viziru, cel mai mare tirg din judet, de altfel.
Pretul cailor - intre 30 si 800 de lei
O zi de duminica insorita, frumoasa, parfumata cu miros de zambile si ghiocei. In tirg, lume multa, agitatie, manele, mici, bere, marfa contrafacuta, sa isi permita tot omul... Intrebam discret daca se gasesc cai de vinzare. Am fi interesati sa cumparam vreo doi mai prapaditi... In 5 minute se si gaseste un binevoitor care sa ne arate unde se afla oborul de animale. Exact linga tirgul propriu-zis, dar pe maidan, ca nu le mai da voie sa comercializeze cereale, legume, fructe, haine, mincare si animale laolalta.
La prima vedere, oborul de animale nu pare un loc de unde poti sa vinzi sau sa cumperi cai, pare mai mult o intrunire a carutasilor, pentru ca majoritatea animalelor sint inhamate la carute. Apoi zaresti, de fapt, ca de carute mai sint legati cite unul, doi cai.
In jur se plimba de colo colo samsarii. In special romi, dispusi sa iti faca rost de ce fel de cal doresti si la fel de dispusi sa negocieze. Oferta nu este insa foarte bogata. Observam imediat faptul ca majoritatea animalelor sint slabe, par bolnave si au diferite rani. Doar ici - colo mai vezi cite un cal cit de cit normal, care arata mai bine hranit. Ne interesam de preturi: "Pai, asta de aici - si samsarul respectiv ne arata un cal alb, caruia i se vad coastele, plin de bube si care de abia se tine pe picioare - e cam 300 de mii. E pentru mincare, nu poti sa mai faci ceva cu el. Astilalti - si arata spre alte mirtoage, un pic mai rasarite ce-i drept - sint la 500 de mii. Da' daca vreti, gasim si armasari la opt milioane", ne testeaza omul. Ii spunem ca ne intereseaza astia mai ieftini, ca avem o stina in balta si merge mai greu cu mincarea... "Pai da' trebuia sa veniti ieri, ca va duceam la unu' din sat, de-aci, care beleste caii imediat. Ca ieri a omorit citiva pentru stine. Daca stiam... nici nu tre' sa luati calul, luati numa' carnea si gata. Nici nu se mai cunoaste ce animal era... E meserias omul", ne explica samsarul.
Carne de cal pentru abatoarele din Braila
II laudam pentru faptul ca sint organizati, nu gluma, iar el ne mai arunca una, pentru a ne cistiga increderea: "Pai, unii vind carne de cal la abatoare, in Braila. Iau calul cu 500 de mii, maxim un milion... il jupoaie, il taie, ii arunca capul si apoi il portioneaza si buturile le vinde la abator, la Braila. Iau bani frumosi. Ce, stie careva ce carne e aia? Oricum, calul e cel mai curat animal... Salamul din ce credeti ca se face?".
Incercam sa aflam ce abatoare cumpara carne de cal in mod ilegal, dar omul ne raspunde ca nu stie... O lasam asa, ca sa nu bata la ochi si ne mai plimbam prin obor. Animalele se uita cu ochi tristi in jur. Multe de abia se tin pe picioare... Nu au mai vazut hrana asa cum trebuie de mult timp, pina si un necunoscator isi da seama de asta. Unii cai au rani vizibile, altii schiopateaza. Daca se mai misca incercind sa scape de funiile incomode, primesc cite un bici pe spate... Imaginea e sfisietoare, dar localnicii nu par a baga in seama sentimentalisme de acest gen.
"Pai, sint ieftini ca nu avem ce le da de mincare. Din an in an pretul lor e din ce in ce mai scazut. Nu avem ce le da de mincare. A fost seceta, nu s-a facut nimic sau s-a facut prea putin... Ce sa ii dai calului, ce sa dai la celelalte animale? Asta e... Luam un cal in primavara, cind incep muncile la cimp, ca e ieftin, il folosim tot anul, iar la sfirsitul toamnei, cind terminam cu toate, il vindem mai ieftin decit l-am luat... De obicei, cei mai amariti ajung hrana la ciini... Sintem prea saraci ca sa intretinem un cal ca pe vremuri", ne povesteste un tinar din comuna. Acesta ne mai spune cum umbla samsarii romi dupa cai, vaci, porci si alte animale pe care le cumpara pe preturi de nimic de la taranii care nu au ce le da de mincare. "Lumea vinde caii ca nu are incotro. Decit sa ii dea de mincare toata iarna, mai bine ia altul in primavara. Daca nu avem nici bani si nici hrana...". Intrebam daca nu le e frica de politie, ca acum sint legi aspre care protejeaza animalele: "Da, am auzit ca un cioban s-a trezit cu dosar penal... Nu stiu cum de l-au prins. De obicei nu are politia ce sa faca. Pina vine, calul e de mult mincat de ciini. Asa se face de multa vreme, mai ales in ultimii ani... Nu o sa se opreasca. O sa o faca mai cu fereala, daca omul asa s-a obisnuit... Caii sint ieftini si carnea e buna. Ce-are?!", ne intreaba retoric un altul.
Pe la ora 10.00, tirgul deja e pe terminate, oamenii isi string marfurile si pleaca. Samsarii isi pornesc carutele si biciuiesc sarmanele animale care de abia se pot duce pe ele, daramite sa traga si o caruta. A fost o zi proasta din cite se pare, nu prea s-au facut tranzactii. Nu-i nimic - si saptamina viitoare e zi de tirg. Pina atunci, urmeaza alte zile de chin pentru bietii cai...
Referitor la afirmatiile facute de satean, cum ca in unele abatoare din Braila ar ajunge carne de cal, directorul Directiei Sanitar Veterinare Braila, Gicu Dragan, ne-a precizat ca asa ceva e practic imposibil: "Nici un proprietar de abator nu ar risca sa primeasca carne de cal in unitatile sale. Este imposibil sa faci asa ceva. Abatoarele din Braila functioneaza dupa standarde UE si nu se primeste decit carne verificata de medicii veterinari si inspectorii din domeniu. In plus, in fiecare abator se fac o multime de verificari asupra carnii care intra acolo. E imposibil asa ceva".
Dosar penal pentru omorirea a doi cai
Desi localnicii privesc ca pe o practica obisnuita maltratarea si omorirea cailor, mai nou, legea spune altceva. Astfel, Legea 9/2008 privind protectia animalelor a si facut victime la Braila. Primul dosar penal pentru uciderea a doi cai a fost intocmit pe numele unui cioban din Zavoaia, care, in luna februarie, a omorit doi cai pentru a-i da de mincare ciinilor de la stina. Tot in luna februarie, un brailean s-a trezit cu dosar penal pentru ca a otravit trei ciini. Aceste cazuri dovedesc ca, incet-incet, autoritatile incep sa isi faca datoria in ceea ce priveste protectia animalelor. Dar multe alte cazuri au ramas nerezolvate. Anul trecut, in padurea de la Lacu Sarat, jandarmii braileni au descoperit cadavrul unei vaci lasate sa moara, legata de un copac. Animalul fusese sfisiat de ciinii vagabonzi din zona. Tot anul tecut, in Parcul Monument, au fost gasite ramasitele unor porci mistreti, aruncate pe domeniul public.... Totodata, un numar destul de important de accidente rutiere, unele chiar deosebit de grave, s-au intimplat din cauza cailor alungati din gospodarii, lasati liberi pe cimp, pentru ca oamenii nu isi permit sa le dea de mincare.
Pretul cailor - intre 30 si 800 de lei
O zi de duminica insorita, frumoasa, parfumata cu miros de zambile si ghiocei. In tirg, lume multa, agitatie, manele, mici, bere, marfa contrafacuta, sa isi permita tot omul... Intrebam discret daca se gasesc cai de vinzare. Am fi interesati sa cumparam vreo doi mai prapaditi... In 5 minute se si gaseste un binevoitor care sa ne arate unde se afla oborul de animale. Exact linga tirgul propriu-zis, dar pe maidan, ca nu le mai da voie sa comercializeze cereale, legume, fructe, haine, mincare si animale laolalta.
La prima vedere, oborul de animale nu pare un loc de unde poti sa vinzi sau sa cumperi cai, pare mai mult o intrunire a carutasilor, pentru ca majoritatea animalelor sint inhamate la carute. Apoi zaresti, de fapt, ca de carute mai sint legati cite unul, doi cai.
In jur se plimba de colo colo samsarii. In special romi, dispusi sa iti faca rost de ce fel de cal doresti si la fel de dispusi sa negocieze. Oferta nu este insa foarte bogata. Observam imediat faptul ca majoritatea animalelor sint slabe, par bolnave si au diferite rani. Doar ici - colo mai vezi cite un cal cit de cit normal, care arata mai bine hranit. Ne interesam de preturi: "Pai, asta de aici - si samsarul respectiv ne arata un cal alb, caruia i se vad coastele, plin de bube si care de abia se tine pe picioare - e cam 300 de mii. E pentru mincare, nu poti sa mai faci ceva cu el. Astilalti - si arata spre alte mirtoage, un pic mai rasarite ce-i drept - sint la 500 de mii. Da' daca vreti, gasim si armasari la opt milioane", ne testeaza omul. Ii spunem ca ne intereseaza astia mai ieftini, ca avem o stina in balta si merge mai greu cu mincarea... "Pai da' trebuia sa veniti ieri, ca va duceam la unu' din sat, de-aci, care beleste caii imediat. Ca ieri a omorit citiva pentru stine. Daca stiam... nici nu tre' sa luati calul, luati numa' carnea si gata. Nici nu se mai cunoaste ce animal era... E meserias omul", ne explica samsarul.
Carne de cal pentru abatoarele din Braila
II laudam pentru faptul ca sint organizati, nu gluma, iar el ne mai arunca una, pentru a ne cistiga increderea: "Pai, unii vind carne de cal la abatoare, in Braila. Iau calul cu 500 de mii, maxim un milion... il jupoaie, il taie, ii arunca capul si apoi il portioneaza si buturile le vinde la abator, la Braila. Iau bani frumosi. Ce, stie careva ce carne e aia? Oricum, calul e cel mai curat animal... Salamul din ce credeti ca se face?".
Incercam sa aflam ce abatoare cumpara carne de cal in mod ilegal, dar omul ne raspunde ca nu stie... O lasam asa, ca sa nu bata la ochi si ne mai plimbam prin obor. Animalele se uita cu ochi tristi in jur. Multe de abia se tin pe picioare... Nu au mai vazut hrana asa cum trebuie de mult timp, pina si un necunoscator isi da seama de asta. Unii cai au rani vizibile, altii schiopateaza. Daca se mai misca incercind sa scape de funiile incomode, primesc cite un bici pe spate... Imaginea e sfisietoare, dar localnicii nu par a baga in seama sentimentalisme de acest gen.
"Pai, sint ieftini ca nu avem ce le da de mincare. Din an in an pretul lor e din ce in ce mai scazut. Nu avem ce le da de mincare. A fost seceta, nu s-a facut nimic sau s-a facut prea putin... Ce sa ii dai calului, ce sa dai la celelalte animale? Asta e... Luam un cal in primavara, cind incep muncile la cimp, ca e ieftin, il folosim tot anul, iar la sfirsitul toamnei, cind terminam cu toate, il vindem mai ieftin decit l-am luat... De obicei, cei mai amariti ajung hrana la ciini... Sintem prea saraci ca sa intretinem un cal ca pe vremuri", ne povesteste un tinar din comuna. Acesta ne mai spune cum umbla samsarii romi dupa cai, vaci, porci si alte animale pe care le cumpara pe preturi de nimic de la taranii care nu au ce le da de mincare. "Lumea vinde caii ca nu are incotro. Decit sa ii dea de mincare toata iarna, mai bine ia altul in primavara. Daca nu avem nici bani si nici hrana...". Intrebam daca nu le e frica de politie, ca acum sint legi aspre care protejeaza animalele: "Da, am auzit ca un cioban s-a trezit cu dosar penal... Nu stiu cum de l-au prins. De obicei nu are politia ce sa faca. Pina vine, calul e de mult mincat de ciini. Asa se face de multa vreme, mai ales in ultimii ani... Nu o sa se opreasca. O sa o faca mai cu fereala, daca omul asa s-a obisnuit... Caii sint ieftini si carnea e buna. Ce-are?!", ne intreaba retoric un altul.
Pe la ora 10.00, tirgul deja e pe terminate, oamenii isi string marfurile si pleaca. Samsarii isi pornesc carutele si biciuiesc sarmanele animale care de abia se pot duce pe ele, daramite sa traga si o caruta. A fost o zi proasta din cite se pare, nu prea s-au facut tranzactii. Nu-i nimic - si saptamina viitoare e zi de tirg. Pina atunci, urmeaza alte zile de chin pentru bietii cai...
Referitor la afirmatiile facute de satean, cum ca in unele abatoare din Braila ar ajunge carne de cal, directorul Directiei Sanitar Veterinare Braila, Gicu Dragan, ne-a precizat ca asa ceva e practic imposibil: "Nici un proprietar de abator nu ar risca sa primeasca carne de cal in unitatile sale. Este imposibil sa faci asa ceva. Abatoarele din Braila functioneaza dupa standarde UE si nu se primeste decit carne verificata de medicii veterinari si inspectorii din domeniu. In plus, in fiecare abator se fac o multime de verificari asupra carnii care intra acolo. E imposibil asa ceva".
Dosar penal pentru omorirea a doi cai
Desi localnicii privesc ca pe o practica obisnuita maltratarea si omorirea cailor, mai nou, legea spune altceva. Astfel, Legea 9/2008 privind protectia animalelor a si facut victime la Braila. Primul dosar penal pentru uciderea a doi cai a fost intocmit pe numele unui cioban din Zavoaia, care, in luna februarie, a omorit doi cai pentru a-i da de mincare ciinilor de la stina. Tot in luna februarie, un brailean s-a trezit cu dosar penal pentru ca a otravit trei ciini. Aceste cazuri dovedesc ca, incet-incet, autoritatile incep sa isi faca datoria in ceea ce priveste protectia animalelor. Dar multe alte cazuri au ramas nerezolvate. Anul trecut, in padurea de la Lacu Sarat, jandarmii braileni au descoperit cadavrul unei vaci lasate sa moara, legata de un copac. Animalul fusese sfisiat de ciinii vagabonzi din zona. Tot anul tecut, in Parcul Monument, au fost gasite ramasitele unor porci mistreti, aruncate pe domeniul public.... Totodata, un numar destul de important de accidente rutiere, unele chiar deosebit de grave, s-au intimplat din cauza cailor alungati din gospodarii, lasati liberi pe cimp, pentru ca oamenii nu isi permit sa le dea de mincare.
