Dupa inundatiile din urma cu doi ani, autoritatile locale au reusit sa se mobilizeze si sa reabiliteze mare parte dintre digurile care au creat probleme, in acea perioada. Mare parte din cei 260 km de diguri pe riurile Siret, Buzau, Calmatui si fluviul Dunarea administrate de Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila au fost puse la punct, insa intr-o zona importanta si foarte periculoasa, digul Noianu-Chiscani, reabilitarea inca ramine in stadiul de proiect. Seful SGA Braila, Adrian Turiac, ne-a informat in cadrul unei conferinte de presa ca, de data aceasta, autoritatile sint mult mai bine pregatite sa faca fata unor eventuale inundatii: "Planul judetean de aparare impotriva dezastrelor a fost semnat de judetul Braila si aprobat de Ministerul Mediului printre primele, el este complet si modernizat, in sensul in care acesta cuprinde harti la scara 1:25.000 cu cote de nivel si benzi de inundabilitate, lucru care confera posibilitatea de a face o regie la o cota anume a unui riu, daca s-ar sparge digul, pina unde anume s-ar duce apa, ce aglomeratii urbane s-ar inunda si ce zone industriale, terenuri agricole etc". Adrian Turiac a dat detalii pentru fiecare dintre zonele care au creat probleme in cursul anului 2005. Astfel, el a explicat ca, dupa lucrarile de refacere, digul de la Siret se prezinta in conditii bune si va putea face fata cu succes unei eventuale noi viituri: "Pe Siret, unde avem circa 60 de km de diguri, practic, malul drept al Siretului, de la Namoloasa pina la varsarea in Dunare. Acolo, in anul 2005 au fost practicate de apele Siretului cinci brese, s-a inundat o importanta suprafata de teren, si s-a mai practicat dirijat o bresa in dreptul localitatii Corbu Vechi, pentru a mai potoli furia apelor.Toate aceste brese au fost refacute, au fost captusite cu geotextil, s-au inervat, s-au mai facut niste lucrari de consolidare de mal, doua la Namoloasa si una in aval de Corbu Vechi, in dreptul manastirii de la Maxineni" . Potrivit lui Turiac, si digul de la Buzau este refacut: "Pe riul Buzau avem circa 90 de km de lucrari de aparare, acestea se prezinta ca o linie continua si sint bine intretinute, in general n-au depasit cote mari in ultimii ani. Problemele pe care le avem se leaga de faptul ca in dreptul localitatii Gradistea se formau aglomeratii de sloiuri, in special primavara, cind se rupeau podurile de gheata, a trebuit sa suprainaltam digul, pentru a evita orice surpriza. De asemenea, in dreptul comunei Sutesti, meandra Buzaului eroda partea de vest a satului si 18 localitati erau in pericol de a se prabusi de pe o terasa de vreo 12 metri. Am facut o taiere de cot, cum se spune in limbajul nostru, am redus o meandra, indepartind cursul de apa la citiva km si rezolvind problema, pentru citeva zeci de ani buni de acum incolo. In plus, in dreptul localitatii Pitulati s-a facut o consolidare de mal".
Seful SGA a mai spus ca, in ceea ce priveste Calmatuiul, acesta "este in general un riu cuminte", la care Braila are in administrare circa 100 km. Cum pina si cele mai cuminti riuri isi mai dau in petec, citeodata, Calmatuiul a facut-o si el, cind, "datorita cotelor mari ale Dunarii s-a petrecut fenomenul de remu, si s-a revarsat peste comuna Bertestii de Jos, inundind 13 case, care au ramas in grija Consiliului Local pentru a fi refacute. Noi am obtinut fonduri si am reusit sa facem un dig care sa inconjoare satul si sa elimine pentru totdeauna pericolul ca aceasta comuna sa mai fie inundata".
"La cote mai mari de 630 cm, digul Noianu-Chiscani va fi in mare pericol, ca sa nu spun altfel"
Singurul pentru care exista inca probleme este digul la Dunare din zona Noianu-Chiscani, greu incercat de ape, in ultimii doi ani, pentru care inca nu s-au dat banii necesari reabilitarii. "Datorita nivelelor inalte ale apei, perioadei indelungate in care a stat sub presiune, acesta a avut numeroase infiltratii prin si pe sub dig, pe mai mult de 1.000 de metri, a trebuit sa-l captusim cu geotextil , am pus saci de nisip etc. Cert este ca, spre dezamagirea noastra, in ciuda faptului ca el a fost propus imediat pentru refacere, datorita birocratiei, inca nu au venit banii. Si as sublinia ca nici domnul prefect, nici doamna ministru al Mediului si nici ministrul Administratiei si Internelor, care au vizitat Braila de mai multe ori in perioada inundatiilor, nu au nici o vina. Acesti 140 de miliarde de lei n-au intrat inca, pentru a putea incepe aceasta lucrare. Banii au fost obtinuti de la Banca Mondiala, dar a trebuit sa se faca studii geotehnice, s-a creat un intreg lant birocratic si s-a intirziat mult. Digul va fi de o conceptie moderna, se va suprainalta cu vreo 50 de cm, se va construi o bancheta, si pe axul sau se vor pune niste intarituri metalice, care ii vor conferi, pe linga rezistenta, si o etanseitate. Deocamdata, s-a elaborat studiul de fezabilitate, recent a iesit si autorizatia de constructie, urmeaza sa se liciteze constructorul si sa dam drumul la treaba", a explicat seful SGA. Turiac a dorit sa dea raspuns si la o intrebare pe care o astepta din partea ziaristilor: ce se intimpla daca vine Dunarea mare? "Sa speram ca nu va fi asa, situatia ar fi critica si apreciez ca la cote mai mari de 630 cm, digul va fi in mare pericol, ca sa nu spun altfel. Prognoza este ca anul acesta Dunarea nu va mai ajunge la cotele de anul trecut, insa o prognoza ramine o prognoza care poate fi confirmata sau infirmata de realitate. Din pacate, asta este tot ce am putut sa facem noi".
Seful SGA a remarcat faptul ca, in ultimul an, SGA Braila a beneficiat de fonduri substantiale pentru lucrari de aparare, gratie carora s-a putut face treaba buna, in acest domeniu: "Fondurile alocate au fost din HG pentru situatii de urgenta si de la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si de mult, Braila nu a avut parte de asemenea fonduri substantiale, rezolvindu-se problemele majore. A fost vorba de peste 110 miliarde lei vechi, iar adunind cele 140 miliarde alocate digului Noianu-Chiscani, care se va reface incepind cu anul 2007, se ajunge la circa 250 de miliarde, suma record, pe care Braila n-a mai avut-o de foarte multi ani".
Seful SGA a mai spus ca, in ceea ce priveste Calmatuiul, acesta "este in general un riu cuminte", la care Braila are in administrare circa 100 km. Cum pina si cele mai cuminti riuri isi mai dau in petec, citeodata, Calmatuiul a facut-o si el, cind, "datorita cotelor mari ale Dunarii s-a petrecut fenomenul de remu, si s-a revarsat peste comuna Bertestii de Jos, inundind 13 case, care au ramas in grija Consiliului Local pentru a fi refacute. Noi am obtinut fonduri si am reusit sa facem un dig care sa inconjoare satul si sa elimine pentru totdeauna pericolul ca aceasta comuna sa mai fie inundata".
"La cote mai mari de 630 cm, digul Noianu-Chiscani va fi in mare pericol, ca sa nu spun altfel"
Singurul pentru care exista inca probleme este digul la Dunare din zona Noianu-Chiscani, greu incercat de ape, in ultimii doi ani, pentru care inca nu s-au dat banii necesari reabilitarii. "Datorita nivelelor inalte ale apei, perioadei indelungate in care a stat sub presiune, acesta a avut numeroase infiltratii prin si pe sub dig, pe mai mult de 1.000 de metri, a trebuit sa-l captusim cu geotextil , am pus saci de nisip etc. Cert este ca, spre dezamagirea noastra, in ciuda faptului ca el a fost propus imediat pentru refacere, datorita birocratiei, inca nu au venit banii. Si as sublinia ca nici domnul prefect, nici doamna ministru al Mediului si nici ministrul Administratiei si Internelor, care au vizitat Braila de mai multe ori in perioada inundatiilor, nu au nici o vina. Acesti 140 de miliarde de lei n-au intrat inca, pentru a putea incepe aceasta lucrare. Banii au fost obtinuti de la Banca Mondiala, dar a trebuit sa se faca studii geotehnice, s-a creat un intreg lant birocratic si s-a intirziat mult. Digul va fi de o conceptie moderna, se va suprainalta cu vreo 50 de cm, se va construi o bancheta, si pe axul sau se vor pune niste intarituri metalice, care ii vor conferi, pe linga rezistenta, si o etanseitate. Deocamdata, s-a elaborat studiul de fezabilitate, recent a iesit si autorizatia de constructie, urmeaza sa se liciteze constructorul si sa dam drumul la treaba", a explicat seful SGA. Turiac a dorit sa dea raspuns si la o intrebare pe care o astepta din partea ziaristilor: ce se intimpla daca vine Dunarea mare? "Sa speram ca nu va fi asa, situatia ar fi critica si apreciez ca la cote mai mari de 630 cm, digul va fi in mare pericol, ca sa nu spun altfel. Prognoza este ca anul acesta Dunarea nu va mai ajunge la cotele de anul trecut, insa o prognoza ramine o prognoza care poate fi confirmata sau infirmata de realitate. Din pacate, asta este tot ce am putut sa facem noi".
Seful SGA a remarcat faptul ca, in ultimul an, SGA Braila a beneficiat de fonduri substantiale pentru lucrari de aparare, gratie carora s-a putut face treaba buna, in acest domeniu: "Fondurile alocate au fost din HG pentru situatii de urgenta si de la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si de mult, Braila nu a avut parte de asemenea fonduri substantiale, rezolvindu-se problemele majore. A fost vorba de peste 110 miliarde lei vechi, iar adunind cele 140 miliarde alocate digului Noianu-Chiscani, care se va reface incepind cu anul 2007, se ajunge la circa 250 de miliarde, suma record, pe care Braila n-a mai avut-o de foarte multi ani".
