Se spune ca "un oras care nu-si cunoaste trecutul, este ca un copil care nu-si stie parintii". Noua, brailenilor, ne-a fost dat sa cunoastem, fara voie insa, trecutul rastalmacit de veneticii de la Rasarit si sa-i uitam aproape cu desavirsire pe aceia care au adus urbei bogatia si faima pe care, probabil, nu le va mai dobindi niciodata. Se cuvine, deci, sa lasam izvoarele sa vorbeasca, iar noi, cei adesea mintiti si inselati, sa ne intoarcem privirile catre trecut, sa-i cunoastem mai bine pe cei care au facut, cu adevarat, cinste Brailei. In fiecare joi, in aceasta pagina, cotidianul "Obiectiv" scoate la lumina, din subconstienul colectiv al urbei, cite o personalitate. O personalitate marcanta din arta, cultura sau politica. Astazi, colectionarul de arta si donatorul Anastase Simu, avocat, doctor in stiinte politice de la Bruxelles, membru de onoare al Academiei Romane.
Nascut la 25 martie 1854, la Braila, omul de cultura Anastase Simu a absolvit scoala primara si gimnaziul in orasul natal (1871). In 1875 isi ia bacalaureatul la Institutul Teresianum din Viena, dupa care studiaza dreptul la Paris si stiintele administrative la Bruxelles, unde-si ia doctoratul (1880). Isi desfasoara activitatea la Tribunalul Braila, apoi in cadrul Baroului Avocatilor pentru ca, din 1888, sa se mute definitiv la Bucuresti. Ales deputat in Parlamentul Romaniei (in trei legislaturi), raportor si chestor al Camerei, Simu devine membru al Societatii Geografice Romane, al Societatii Numismatice Romane si vicepresedinte al Societatii pentru Invatatura Poporului Roman. Membru in Consiliul Consultativ al Artelor (1910 - 1915) si al Ateneului Roman, braileanul devine, in 1933, membru de onoare al Academiei Romane, fiind distins cu Marea Cruce a Ordinului "Coroana Romaniei", "Bene Merenti" cl. I, "Meritul Cultural", "Legiunea de Onoare" (Franta) si titlul de "Cetatean de onoare al Brailei".
Originar dintr-o familie de mari proprietari agricoli, Anastase Simu a beneficiat de o educatie aleasa. Unchiul sau, Petrache Simu, politician conservator, senator de Braila intre1869 si 1873, proprietarul mai multor mosii, s-a atasat de tinarul Anastase si, neavind copii, i-a lasat, in 1873, o uriasa avere. Din acel moment, braileanul devine unul din cei mai mari colectionari de arta romani. Simu, insa, a investit averea in opere de arta, nu pentru sine, ci pentru conationalii sai. In 1910 construieste un muzeu aidoma unui templu ionic, iar in anul 1927 doneaza statului roman acest muzeu - una din cele mai mari pinacoteci romane - cu aproape 1.200 de lucrari de pictura, sculptura, gravura si desen apartinind unor mari artisti romani (Grigorescu, Brancusi, Aman, Andreescu, Luchian, Pallady, Steriadi, Ressu, O. Han, D. Paciurea etc) si straini (Renoir, Delacroix, A. Rodin, Millet, Monet, Courbet, Zurbaran, Daumier, Pissaro, Gericault, Houdon etc). Prin actul de donatie, Simu se angaja sa achizitioneze si sa doneze si alte opere de arta, acoperind totodata cheltuielile ocazionate de intretinerea muzeului, inclusiv salariile personalului. In anul 1928, el a infiintat o pinacoteca a Brailei, instalata pentru inceput in localul Primariei, formata din peste 30 de picturi de Aman, Bancila, Tonitza, Sava Hentia, C-tin Artachino, Fr. Stork, Th. Sion, M. Teisanu, Petrascu etc. Acestor lucrari li s-au adaugat altele, la fel de valoroase.
Anastase Simu s-a stins din viata in anul 1935, lasind toata averea statului roman, pentru sprijinirea vietii cultural-artistice si instituind prin testament opt premii pentru pictura, sculptura, desen si gravura. Concomitent, marele donator si patriot a lasat Primariei Braila un fond de 200.000 de lei, pentru subventionarea activitatii culturale. In actul de donatie din anul 1927, prin care Muzeul Simu era incredintat statului roman, donatorul punea conditia ca acest lacas de cultura - adevarata bijuterie arhitectonica - sa fie mentinut in forma initiala. Comunistii, insa, l-au darimat, ca sa faca loc unui magazin de confectii, iar colectiile au fost dispersate. Multe din tablourile donate de Anastase Simu au disparut fara urma, inclusiv cele donate de el in anii '20 Primariei Braila.
Nascut la 25 martie 1854, la Braila, omul de cultura Anastase Simu a absolvit scoala primara si gimnaziul in orasul natal (1871). In 1875 isi ia bacalaureatul la Institutul Teresianum din Viena, dupa care studiaza dreptul la Paris si stiintele administrative la Bruxelles, unde-si ia doctoratul (1880). Isi desfasoara activitatea la Tribunalul Braila, apoi in cadrul Baroului Avocatilor pentru ca, din 1888, sa se mute definitiv la Bucuresti. Ales deputat in Parlamentul Romaniei (in trei legislaturi), raportor si chestor al Camerei, Simu devine membru al Societatii Geografice Romane, al Societatii Numismatice Romane si vicepresedinte al Societatii pentru Invatatura Poporului Roman. Membru in Consiliul Consultativ al Artelor (1910 - 1915) si al Ateneului Roman, braileanul devine, in 1933, membru de onoare al Academiei Romane, fiind distins cu Marea Cruce a Ordinului "Coroana Romaniei", "Bene Merenti" cl. I, "Meritul Cultural", "Legiunea de Onoare" (Franta) si titlul de "Cetatean de onoare al Brailei".
Originar dintr-o familie de mari proprietari agricoli, Anastase Simu a beneficiat de o educatie aleasa. Unchiul sau, Petrache Simu, politician conservator, senator de Braila intre1869 si 1873, proprietarul mai multor mosii, s-a atasat de tinarul Anastase si, neavind copii, i-a lasat, in 1873, o uriasa avere. Din acel moment, braileanul devine unul din cei mai mari colectionari de arta romani. Simu, insa, a investit averea in opere de arta, nu pentru sine, ci pentru conationalii sai. In 1910 construieste un muzeu aidoma unui templu ionic, iar in anul 1927 doneaza statului roman acest muzeu - una din cele mai mari pinacoteci romane - cu aproape 1.200 de lucrari de pictura, sculptura, gravura si desen apartinind unor mari artisti romani (Grigorescu, Brancusi, Aman, Andreescu, Luchian, Pallady, Steriadi, Ressu, O. Han, D. Paciurea etc) si straini (Renoir, Delacroix, A. Rodin, Millet, Monet, Courbet, Zurbaran, Daumier, Pissaro, Gericault, Houdon etc). Prin actul de donatie, Simu se angaja sa achizitioneze si sa doneze si alte opere de arta, acoperind totodata cheltuielile ocazionate de intretinerea muzeului, inclusiv salariile personalului. In anul 1928, el a infiintat o pinacoteca a Brailei, instalata pentru inceput in localul Primariei, formata din peste 30 de picturi de Aman, Bancila, Tonitza, Sava Hentia, C-tin Artachino, Fr. Stork, Th. Sion, M. Teisanu, Petrascu etc. Acestor lucrari li s-au adaugat altele, la fel de valoroase.
Anastase Simu s-a stins din viata in anul 1935, lasind toata averea statului roman, pentru sprijinirea vietii cultural-artistice si instituind prin testament opt premii pentru pictura, sculptura, desen si gravura. Concomitent, marele donator si patriot a lasat Primariei Braila un fond de 200.000 de lei, pentru subventionarea activitatii culturale. In actul de donatie din anul 1927, prin care Muzeul Simu era incredintat statului roman, donatorul punea conditia ca acest lacas de cultura - adevarata bijuterie arhitectonica - sa fie mentinut in forma initiala. Comunistii, insa, l-au darimat, ca sa faca loc unui magazin de confectii, iar colectiile au fost dispersate. Multe din tablourile donate de Anastase Simu au disparut fara urma, inclusiv cele donate de el in anii '20 Primariei Braila.
