Brăila a cheltuit de aproape patru ori mai mult pentru deszăpezire decât Galaţiul. Cel puţin aşa reiese din informaţiile puse la dispoziţie de Primăriile celor două oraşe. După cum v-am mai informat, Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) din cadrul Primăriei Brăila trebuie să deconteze, pentru decembrie şi ianuarie, circa 3,4 milioane de lei (34 miliarde de lei vechi). Suma respectivă are încă un caracter provizoriu, deoarece nici până la această dată nu s-a calculat exact cât au de încasat firmele care au lucrat pentru îndepărtarea zăpezii şi gheţii de pe străzile municipiului. "Încă se mai lucrează la întocmirea bilanţului pe decembrie şi ianuarie, precum şi pentru operaţiunile desfăşurate în luna februarie", ne-a declarat, ieri, Dan Apostol, directorul SUPAGL. Este foarte posibil, aşadar, ca factura finală să depăşească 35 miliarde lei vechi, iar asta în contextul în care brăilenii au fost extrem de nemulţumiţi de felul cum au fost curăţate străzile, cel puţin după ninsoarea din ianuarie. Ca şi în anii trecuţi, s-s-a bătut multă monedă cu situaţia din Galaţi. După cum se ştie, în ultima decadă a lunii ianuarie, şoferii brăileni reclamau faptul că pe arterele principale din oraşul vecin se circula pe asfalt "negru" în timp ce străzile importante ale Brăilei, cum ar fi Calea Călăraşilor sau Bulevardul Independenţei încă erau pline de zăpadă şi gheaţă. Uimitor este că, în contextul în care Galaţiul a fost dat tot timpul ca exemplu de eficienţă în materie de deszăpezire, aflăm că Primăria de acolo a cheltuit mult mai puţin decât Primăria Brăila. Astfel, într-o conferinţă de presă susţinută zilele trecute, viceprimarul Galaţiului, Nicuşor Ciumacenco, a declarat că activităţile de deszăpezire din lunile decembrie şi ianuarie au costat 850.000 lei, deci 8,5 miliarde de lei vechi. Cum s-a reuşit această performanţă? Contactat de reporterul nostru, viceprimarul Ciumacenco ne-a declarat că la Galaţi activitatea de deszăpezire se desfăşoară după o procedură bine pusă la punct în ultimii ani. "Cea mai mare parte a acţiunilor, cam 80%, se fac cu eforturile proprii ale Primăriei, prin societăţile «Ecosal» şi Gospodărire Urbană. Când situaţia o impune, după ninsori abundente şi strat de zăpadă de peste 10 centimetri, se apelează şi la terţi. «Ecosal» organizează din toamnă o licitaţie, pentru a stabili firmele cu care colaborează la deszăpezire. În general, sunt cam aceleaşi firme, care deja ştiu foarte bine ce au de făcut. De-a lungul anilor, cei care nu-şi făceau treaba cum trebuie au fost eliminaţi, nemaifiind acceptaţi la licitaţie. Primăria urmăreşte în permanenţă, prin inspectorii de la Direcţia Tehnică, felul cum se desfăşoară lucrurile în teren", ne-a explicat viceprimarul Ciumacenco. Acesta recunoaşte faptul că pe străzile secundare ale Galaţiului nu s-a acţionat la fel de eficient ca pe cele principale. "Pe străzile secundare de la noi nu prea putem intra cu utilaje de mari dimensiuni", motivează edilul oraşului vecin. Ciumacenco motivează costurile scăzute şi prin materialele folosite. Astfel, am aflat de la viceprimar că mult lăudata soluţie lichidă, de care se face atâta caz la Brăila, nu este utilizată deloc la Galaţi. "Noi folosim sare, nu clorură. Ne gândim atât la costuri, deoarece clorura este mult mai scumpă, cât şi la faptul că, probabil, nu degeaba ţări ca Germania şi Austria cumpără cantităţi foarte mari de sare din România, pentru a le folosi la deszăpezire. Dacă ei o fac, de ce n-am face-o şi noi?! De aceea, la Galaţi, pe post de antiderapant se foloseşte doar sare, în stare naturală, fără a fi amestecată cu nisip sau altceva", a conchis Nicuşor Ciumacenco.
Circa trei săptămâni, la sfârşitul lui ianuarie, începutul lui februarie, străzile Brăilei au fost acoperite de gheaţă
Penalizaţi degeaba
Primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a evitat să comenteze diferenţa dintre costurile deszăpezirii în cele două oraşe. Simionescu spune că suma vehiculată de SUPAGL este argumentată cu situaţia de lucrări prezentată de firmele angrenate în activităţile de deszăpezire. Edilul şef a menţionat, totuşi, că firmele în cauză au fost penalizate cu 10%, pentru felul cum au acţionat după ninsoarea din ianuarie. "Li s-a mai tăiat şi din numărul de ore pretinse de ei, deci pentru lunile decembrie şi ianuarie, factura va fi sensibil mai mică decât cea iniţială", ne-a declarat primarul Simionescu. Este foarte posibil, însă, ca aceste penalizări şi tăieri să se compenseze cu activităţile de deszăpezire prestate în februarie, astfel că factura totală plătită pentru actualul sezon rece să se situeze tot în jurul valorii de 34-35 miliarde de lei vechi. Schimbări s-ar putea vedea abia iarna următoare. Aurel Simionescu spune că până la viitorul sezon rece se va încerca găsirea unei noi modalităţi de lucru care să eficientizeze acţiunile prestate în timpul ninsorilor prelungite. "Problemele din iarna asta au apărut după ce a nins continuu timp de 48 de ore. Când a nins cu intermintenţe s-a acţionat eficient, dacă a nins continuu nu am mai înregistrat această eficienţă. De aceea, trebuie găsită o formulă de lucru prin care să facem faţă şi acestor ninsori prelungite", ne-a declarat primarul Brăilei.
Reamintim că şi la Brăila operaţiunile de deszăpezire sunt încredinţate de Consiliul Local Municipal direct operatorilor de salubritate care activează pe raza municipiului. La fel cum procedează în cazul măturatului stradal, cei trei operatori - "Eco", RER şi "Braicata" - trebuie să asigure deszăpezirea sectorului de oraş unde activează de obicei. CLM a stabilit şi tarife fixe pentru acest lucru. Se plăteşte la oră, pentru fiecare utilaj scos în teren. Ora de funcţionare costă 245,4 lei (2.454.000 lei vechi), iar ora de staţionare costă 160 lei. Orele de staţionare se iau în calcul, de exemplu, atunci când se prognozează vreme rea, iar utilajele sunt consemnate pe un traseu dinainte stabilit, aşteptând să intervină. Conducerea SUPAGL ne-a declarat că, pentru actualul sezon, a convenit cu operatorii de salubritate ca staţionarea să nu se mai plătească. "Nu prea le-a convenit lor, dar s-a procedat aşa pentru economii", ne-a declarat Dan Apostol.
În afară de "Eco" SA, care şi-a acoperit sectorul cu propriile utilaje, ceilalţi doi operatori au lucrat mai mult cu utilaje de închiriat. Astfel, RER a închiriat un utilaj cu lamă şi răspânditor antiderapant de la firma "Micos" (Brainiţă), patru atogredere de la "Bikaval Com" SRL, patru buldoexcavatoare de la "Bikaval Com" şi alte patru de la firma "Vector". "Braicata" a închiriat şase utilaje cu lamă şi răspânditor antiderapant de la "Tancrad" Galaţi, patru autogredere de la "Micos", trei autogredere de la "Silmar" şi două de la "Alt Stil Construct", precum şi patru buldoexcavatoare de la "Arseboca" şi două de la "Alt Stil Construct". Colaborarea cu aceste firme nu a fost stabilită în urma unei licitaţii.
Conducerea SUPAGL ne declara, după eşecul deszăpezirii din ianuarie, că s-a folosit foarte multă clorură de calciu şi magneziu, însă soluţia lichidă nu a avut efectul scontat din cauza temperaturilor foarte scăzute înregistrate în acea perioadă.
