Cereri pentru despăgubiri cu miză de miliarde de lei vechi, nerezolvate de ani de zile, scurgeri de informaţii din comisiile de evaluare, dar mai ales activitatea unor "samsari" care încearcă să cumpere drepturile persoanelor îndrituite la compensaţii în baza Legii 290/2003, acestea sunt principalele nemulţumiri pentru care Asociaţia Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici din judeţul Brăila s-a hotărât să declare război "mafiei dosarelor". Obosiţi de atâta aşteptare, foştii refugiaţi sau urmaşii acestora se consideră victime ale unor abuzuri făcute de instituţiile statului şi cer să li se facă dreptate, cât nu este prea târziu, pentru a se mai putea bucura de despăgubirile cuvenite.
Odată deschisă "cutia Pandorei" la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, unde recent au fost depistate grave nereguli în procesul de acordare a despăgubirilor pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist, iată că alte sesizări vin din partea asociaţiilor unor persoane îndreptăţite să reclame deficienţe în activitatea instituţiei. De data aceasta, nemulţumirile vizează dosarele constituite în baza Legii nr. 290/2003, care prevede acordarea de despăgubiri cetăţenilor români pentru bunurile proprietate personală, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Asociaţia Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici (ASRCP) din judeţul Brăila reclamă faptul că există "scurgeri de informaţii" de la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor cu privire la dosarele unora dintre membrii săi. Preşedintele asociaţiei brăilene, ce a fost constituită pe 15 septembrie 2011, cu scopul de a reprezenta oficial interesele foştilor refugiaţi, a întocmit deja o listă a membrilor care au fost contactaţi telefonic de anumite persoane, acestea cunoscând date din dosarele lor. "Mulţi dintre ei au primit telefoane acasă, de la diferiţi intermediari şi li s-a propus să vândă dosarul cu 35-40% din valoare, cu toate că nu sunt evaluate, dar aceşti samsari au deja date despre valoarea despăgubirilor. De unde? La aceste comisii sunt suspecte anumite persoane care dau relaţii către mafia dosarelor. Pentru aceştia se găsesc bani, se cunoaşte faptul că pe lângă sau chiar în faţa Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, unde cred că este cea mai gravă scurgere de informaţii, te abordează fel de fel de persoane dubioase, care-ţi cer să vinzi dosarul sau spun că îţi rezolvă plata dacă au evaluat cu 50% din valoare şi nimeni nu ia nicio măsură. Chiar vă pot da exemplu de persoane contactate telefonic să-şi vândă dosarul şi urmează să fie identificaţi şi alţii", a declarat Tănase Chingă, preşedintele Asociaţiei. Unul dintre brăilenii contactaţi telefonic de un astfel de "samsar" este Gheorghe S., al cărui dosar, înregistrat în 2004 la Prefectura Brăila, a ajuns la Comisia de la Bucureşti pentru soluţionare. Fostul refugiat a respins oferta de a-şi vinde dosarul, preferând să mai aştepte, aşa cum a făcut ani de zile, pentru a beneficia de măsura reparatorie. "Noi, conducerea asociaţiei, suntem ferm hortărâţi să începem o luptă dură împotriva mafiei dosarelor şi să cerem sprijin de la autorităţile locale şi centrale, inclusiv mass media, pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice despre neregulile, ilegalităţile şi abuzurile ce se fac cu aceste dosare pentru despăgubiri", a spus Tănase Chingă.
Preşedintele Asociaţiei Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici Brăila a mai precizat că în cazul dosarelor deja evaluate din 2008-2009, nici până în prezent oamenii nu au primit banii, măcar prima tranşă. Şi cum este vorba despre despăgubiri de peste 5 miliarde lei, chiar şi de 9 miliarde lei, este lesne de înţeles că aceşti beneficiari au fost asiduu "curtaţi" pentru a-şi vine dosarele, contra unor sume mai mici de o treime din evaluare.
Referitor la "scurgerile de informaţii", prefectul judeţului Brăila, Dumitru Popa, a considerat că aspectul reclamat de foştii refugiaţi este de competenţa justiţiei. "Să lăsăm justiţia să-şi facă treaba. De la Brăila, de la mine personal, nu a răzbit nimic", a afirmat Dumitru Popa.
Tănase Chingă: "Aceşti samsari au deja date despre valoarea despăgubirilor. De unde?"
O sută de dosare "plimbate" între Brăila şi Bucureşti
Asociaţia Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici Brăila reclamă însă şi alte nemulţumiri ale membrilor săi, ale căror dosare s-au "plimbat" în ultimul an între Prefectura Brăila şi Prefectura Bucureşti. Oameni în vârstă, care au trecut prin coşmarul comunismului şi au rămas fără bunurile de-o viaţă, după ce s-au refugiat pe teritoriul României în anul 1940, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie, prin care URSS solicita cedarea de către România a Basarabiei şi părţii de Nord a Bucovinei, ori în anul 1944, ca urmare a ordinelor de evacuare generală, aceştia nu mai au puterea să fie purtaţi pe drumuri. "Comisia de aplicare a Legii 290/2003 de la Prefectura Brăila, invocând prevederile art. 5 (2) din lege, după ani de zile în care dosarele au stat aici la Brăila, le-a trimis la Comisia Municipiului Bucureşti, Prefectura Bucureşti, motivând că rezolvarea unui număr de 97 de dosare este de competenţa acestei comisii. Oamenii au tot bătut drumul la Prefectura Brăila, interesându-se de stadiul dosarului, iar pentru cei ale căror dosare au fost trimise la Bucureşti li s-a comunicat că nu mai depinde de ei, să se ducă la Bucureşti. Pentru cei care au dosarele aici, la Brăila, li se spune mereu să aibă răbdare că nu le-a venit rândul", a declarat Tănase Chingă.
Concret, art 5 (2) din lege prevede umătoarele: "Dacă pentru bunurile aceluiaşi proprietar sunt mai mulţi moştenitori legali, fiecare dintre aceştia este obligat să-i menţioneze pe ceilalţi în cererea formulată, care se trimite la aceeaşi comisie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti sau la comisia centrală, chiar dacă ei domiciliază în judeţe diferite". După ce dosarele care se încadrează în această prevedere au fost trimise spre soluţionate la Prefectura Bucureşti, în februarie 2011 comisia municipiului Bucureşti emite hotărârea nr. 883, prin care "se declină competenţa de soluţionare a dosarelor transmise de comisia judeţeană Brăila, în favoarea acesteia, comisie sesizată iniţial, întrucât din analiza dosarelor nu reiese voinţa expresă a beneficiarilor privind soluţionarea cererilor de către comisia Municipiului Bucureşti." Aşa se face că dosarele au ajuns din nou la Comisia de la Prefectura Brăila, care la rândul său emite hotărârea nr. 267/ 19 iulie 2011, prin care "s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare şi transmiterea dosarelor către comisia municipiului Bucureşti", invocând iar prevederile art. 5 (2) din legea 290/2003, situaţie comunicată în acelaşi timp solicitanţilor, prin adrese. "Oamenii au venit la asociaţie şi s-au plâns de bătaia de joc la care sunt supuşi, fără a avea vreo vină, fiind bătrâni şi bolnavi, nu mai pot umbla pe drumuri şi nu mai cred că apucă ziua în care să se bucure de aceste despăgubiri, autorităţile invocă fel de fel de motive, se amână una pe alta până când omul moare şi scapă de ei", a declarat preşedintele asociaţiei.
În replică, prefectul judeţului Brăila, Dumitru Popa, a precizat că, deoarece Legea 230 este una complexă, fiecare dosar în parte a fost analizat cu atenţie, acesta fiind motivul pentru care rezolvarea este de durată. "Fiecare caz în parte reprezintă o speţă diferită, peste care ne-am aplecat cu mare atenţie. Am cerut completarea dosarelor, când am considerat că trebuie acte doveditoare", a spus Dumitru Popa. În ceea ce priveşte hotărârea Comisiei Municipiului Bucureşti, privind declinarea competenţei, prefectul judeţului Brăila a considerat că este un "abuz". "Hotărârea comisiei Bucureşti nu este opozabilă, este un abuz. Cei de acolo au fost sufocaţi de dosare, de aceea le-au trimis pentru soluţionare în teritoriu", a spus prefectul Dumitru Popa.
Dosare pe bază de "pile" şi la Brăila?
Potrivit datelor furnizate de către Prefectura Brăila, la nivelul judeţului au fost depuse 405 dosare, dintre care la acest moment au rămas de rezolvat la nivel judeţean 22 de dosare, în timp ce 111 au fost trimise spre soluţionare la Prefectura Bucureşti. De partea cealaltă, conducerea Asociaţiei Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici Brăila se plânge că au fost soluţionate prea puţine dosare. "Nici până în prezent, după 9 ani, nu s-au rezolvat dosarele, decât circa 10% din câte se află pe rol", susţine Tănase Chingă.
Preşedintele asociaţiei a mai semnalat un alt aspect, legat de activitatea comisiei de la Prefectura Brăila, acuzând-o de nerespectarea cronologiei de rezolvare a dosarelor în funcţie de ordinea depunerii cererilor. "Nu se ţine cont de numărul de înregistrare şi data dosarului depus pentru a intra la comisia de evaluare, tot cu relaţii şi pile se rezolvă dosarele", este de părere Tănase Chingă. Prefectul judeţului Brăila a exclus această acuzaţie, arătând că dosarele au intrat în comisia judeţeană în ordinea depunerii cererilor, însă pentru unele cazuri a fost nevoie de completarea actelor doveditoare, ceea ce a făcut ca aceste dosare să reintre în şedinţe ulterioare ale comisiei.
Asociaţia Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici Brăila îi îndeamnă pe foştii refugiaţi să semnaleze toate nemulţumirile şi problemele cu care se confruntă. "Facem un apel la persoanele care au depus dosarele pentru depăgubiri la Legea 290/2003 să vină la asociaţie, în Str. Goleşti nr. 10-12, pentru a vedea care este stadiul în care se află dosarul", a spus preşedintele asociaţiei.
