O familie din satul Baldovineşti, comuna Vădeni, a început să prindă gustul succesului în afaceri, după ce a luat o decizie radicală: a renunţat la cultivarea legumelor tradiţionale, pentru a se dedica unui singur soi: castraveţii lufa. Deşi este vorba despre o plantă oarecum exotică, specifică zonelor tropicale, această specie de castraveţi era foarte comună în arealul brăilean, înainte de 1989. Fructele sunt comestibile doar când sunt crude, deoarece la maturitate capătă o consistenţă improprie consumului uman, însă foarte potrivită pentru utilizarea casnică. Sunt aşa-numiţii bureţi vegetali, care pe vremuri nu lipseau din nicio casă de om gospodar. Odată cu noile tehnologii, însă, bureţii care creşteau în grădinile ţăranilor au fost înlocuiţi de bureţii artificiali, iar lumea a uitat de ei într-o asemenea măsură încât rar mai vezi vreun vrej rătăcit prin vreo gospodărie.
Odată cu reorientarea consumatorilor către produsele tradiţionale, însă, bureţii vegetali încep să redevină la modă. Această tendinţă a fost speculată de soţii Mihaela şi Adrian Arion, din Baldovineşti. În urmă cu trei ani, ei au luat câteva seminţe de lufa de la un vecin din sat, care avea o astfel de plantă în grădină. "Am început în joacă, cu o mână de seminţe, dar după ce am obţinut primii bureţi ne-a atras atenţia reacţia prietenilor, care s-au arătat foarte interesaţi să aibă aşa ceva în baie. Treptat, am renunţat la alte legume şi ne-am axat pe lufa. Mai întâi i-am plantat în grădina din curte, apoi ne-am extins cu ei şi pe un teren de pe câmp. În total, avem în prezent o plantaţie de 2.000 metri pătraţi. Înainte, puneam legume - roşii, castraveţi româneşti, ardei - şi le vindeam la piaţă. Am luat decizia de a renunţa la ele, fiindcă preţurile sunt din ce în ce mai mici, iar în pieţele brăilene nu mai ai loc de samsari. Acum ne axăm doar pe bureţii vegetali. Pe parcursul a trei ani am dezvoltat această idee de la stadiul de «produs agricol din gospodărie», la acela de «produs finit» care poate fi vândut în magazine", ne-a spus Mihaela Arion.
Deocamdată, cei doi soţi spun că bureţii vegetali nu le-au adus un profit spectaculos, însă asta în contextul în care banii obţinuţi până acum au fost reinvestiţi în creşterea suprafeţei cultivate şi în îmbunătăţirea modului de prezentare. De cultura propriu-zisă se ocupă mai mult Adrian, în timp ce Mihaela Arion se axează pe partea de ambalare şi distribuire a mărfii. Toate operaţiunile sunt efectuate de cei doi. "Deocamdată, nu avem alţi angajaţi. Noi ne ocupăm de tot, de la plantare, până la uscare, depănuşare, sortare, ambalare şi etichetare. Desfacerea o facem prin magazine on-line de produse cosmetice, dar şi printr-o reţea naţională de magazine pentru îngrijire personală", ne-au mărturisit soţii Arion.
Preţul de livrare al bureţilor se situează în jurul valorii de 5 lei bucata, fiind mai mare sau mai mic în funcţie de dimensiunea fiecărui exemplar.
