• la sfârşitul lunii octombrie, muncitorii care lucrau la restaurarea Fântânii arteziene au scos la lumină mai multe fragmente osoase şi au anunţat autorităţile •artefactele se aflau la peste 2 metri adâncime • la faţa locului, s-au prezentat arheologii brăileni, precum şi primarul Marian Dragomir •potrivit dr. Stănică Pandrea, şeful Secţiei Arheologie a Muzeului Brăilei “Carol I”, osemintele şi celelalte vestigii se aflau pe locul unui cimitir creştin vechi de sute de ani, de dinainte de venirea turcilor • “Ne aşteptam să apară resturi ale unor morminte din acea perioadă”, ne-a precizat cunoscutul arheolog
Misterul osemintelor şi al vestigiilor arheologice descoperite întâmplător, la sfârşitul lunii octombrie, sub Fântâna arteziană din Piaţa Traian, a fost elucidat, graţie arheologilor de la Muzeul Brăilei “Carol I”.
Osemintele descoperite de muncitorii care lucrează la restaurarea Fântânii arteziene sunt, în mare parte, de animale şi au fost găsite într-o groapă menajeră feudală amplasată, culmea, înt-un cimitir creştin vechi de 600 de ani. Potrivit specialiştilor, printre vestigii s-ar afla şi oseminte umane provenite de la vechile morminte, peste care s-au ridicat, în timp, monumentele emblematice ale Brăilei: Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Fântâna arteziană, Grupul Statuar Traian şi Ceasul de la 1909. Despre vestigiile care se ascund la 2 metri adâncime, sub actuala Piaţă Traian, ne-a vorbit dr. Stănică Pandrea, şeful Secţiei Arheologie a Muzeului Brăilei “Carol I”, specialist cu o experienţă de trei decenii în cercetarea siturilor istorice.
Cimitir creştin lângă “Sfinţii Arhangheli”
Totul a început în anii '90, mai precis perioada 1993-1996, când s-au efectuat cercetări de salvare în jurul Bisericii “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Centrul Vechi, cu ocazia restaurării monumentului. Cu acest prilej, s-a descoperit şi s-a cercetat o necropolă creştină din secolele XIV-XV, când turcii încă nu băteau la porţile cetăţii. După cucerirea Brăilei de către turci, însă, la 1540, în timpul stăpânirii otomane, biserica creştină a fost transformată în geamie (casă de rugăciune musulmană), pentru ca, în anul 1828, după eliberare, să redevină biserică creştină ortodoxă.
“Se cunoştea faptul că, în jurul bisericii, se află o necropolă creştină, astfel că ne aşteptam să apară resturi ale unor morminte din acea perioadă. În Piaţa Traian mai sunt trei monumente : Grupul Statuar Traian, Fântâna arteziană şi Ceasul de la 1909. Conform legislaţiei, orice intervenţie la nivelul solului şi subsolului în zona de protecţie a monumentelor istorice trebuie precedată de o cercetare arheologică”, ne-a precizat dr. Stănică Pandrea, şeful Secţiei Arheologie a Muzeului Brăilei “Carol I”.
Potrivit sursei citate, proiectul iniţial de restaurare a Fântânii arteziene din Piaţa Traian prevedea refacerea spaţiului verde din jurul bazinului monumentului. Acest spaţiu este, de fapt, un şanţ umplut cu pământ, încă de la construirea monumentului (sf. sec. XIX). De asemenea, trebuia înlocuită tubulatura, însă, în momentul decopertării pământului, constructorii au ajuns la concluzia că reţeaua de ţevi trebuie înlocuită odată cu refacerea căminului de vizitare. Aşa s-a ajuns la adâncimea la care se aflau osemintele.
“Din necesitatea redimensionării căminului, s-a săpat la o adâncime mai mare decât se prevedea iniţial, ajungându-se la un nivel arheologic deranjat, deja, în momentul construirii fântânii (sf. sec. XIX - înc. sec. XX). În momentul în care muncitorii au mai săpat 60 de centimetri, sub nivelul vechiului cămin, au scos la lumină oase de animale şi fragmente ceramice din secolele XV-XVI. E posibil ca, printre acestea, să fie şi fragmente umane. Ca o observaţie, oasele şi fragmentele ceramice sunt puternic rulate (nu sunt în poziţia iniţială şi au urme de ardere secundară). Acestea sunt argumentele pentru a susţine că ele provin dintr-o groapă menajeră din Evul Mediu, care a fost deranjată, deja, în momentul săpării Fântânii arteziene”, a mai precizat şeful Secţiei Arheologie de la Muzeul Brăilei “Carol I”.
Trebuie precizat faptul că respectiva groapă menajeră era amplasată în incinta vechiului cimitir, din sec. XIV-XV, de unde proveneau, de fapt, osemintele umane. Din fericire, supravegherea arheologică s-a încheiat, pentru că s-au încheiat şi săpăturile prevăzute în proiect. Enigma osemintelor a fost elucidată, astfel că lucrările la Fântâna arteziană pot continua.
Practic, toată zona de lângă Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, adică toată Piaţa Traian (cea mai veche piaţă a oraşului, datând din Evul Mediu) reprezintă un vast sit arheologic plin cu artefacte. Pentru cercetarea întregului sit istoric, ar fi nevoie de săpături, or acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul că, în zona respectivă, există patru monumente protejate de lege şi care nu pot fi puse în pericol: Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” - cea mai veche biserică din Brăila -, Grupul Statuar Traian, Fântâna arteziană şi Ceasul de la 1909.
Muncitorii Hâncu şi Stratulat au găsit osemintele
Reamintim că, în ziua de 29 octombrie 2019, Petrică Hâncu şi Ilie Stratulat, muncitorii care efectuau lucrări la Fântâna arteziană, au descoperit întâmplător mai multe oseminte, la mai bine de 2 metri adâncime, exact sub bazinul monumentului, şi au anunţat arheologii. Muncitorii fuseseră atenţionaţi ca, în cazul în care vor descoperi vestigii, inclusiv oase, să sisteze lucrul şi să dea de veste.
Reabilitarea Fântânii arteziene din Piaţa Traian a fost demarată în primăvara acestui an, după ce Primăria a reuşit să încheie contract cu o firmă orădeană.
