Managerii privaţi ai companiilor de stat vor avea mandate mai puţine şi salarii în funcţie de performanţă, iar selecţia lor va fi făcută după criterii mai clare. Sunt noile prevederi pe care Guvernul se pregăteşte să le introducă în legea guvernanţei corporative a companiilor de stat. Însă marea problemă pe care a avut-o până acum programul de numire a managerilor privaţi la conducerea companiilor de stat nu a fost textul legii în sine, ci ingerinţele politice. Iar riscul ca unii directori cu CV de experţi să fie numiţi pe linie de partid rămâne mare.
Guvernul anunţă că noile norme ale legii mangerilor privaţi de la stat ar putea fi gata în doar câteva săptămâni, cu trei luni mai devreme decât estimarea iniţială. Legea ar urma să aducă mai multă transparenţă atât în selecţia conducerii companiilor de stat, cât şi în ceea ce priveşte remuneraţiile managerilor. Înainte să înceapă selecţia, ministerul care controlează o companie de stat trebuie să redacteze un document în care să anunţe clar ce îşi doreşte de la viitoarea conducere. De cealaltă parte, candidaţii pentru posturile de conducere vor putea trimite scrisori de intenţie în care să îşi exprime ideile.
Apoi, în timpul procesului efectiv de selecţie a managerilor, ministerele vor trebui sa explice clar pe ce criterii au fost aleşi noii membri ai conducerii.
Criteriile transparent, reduc, dar nu elimină riscul ca unele numiri să fie politice. Şi au existat destule chiar şi după intrarea în vigoare a ordonanţei 109 din 2011 care a reglementat managementul privat la companiile de stat. Unul dintre cele mai cunoscute exemple a fost cel al fostului director al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel. Înainte să preia această funcţie, Ciurel a fost vicepreşedinte judeţean de partid şi a avut doar un an experienţă în mediul privat. Cea mai mare parte a carierei sale a fost în conducerea companiilor de stat. Un fost şef de partid a fost numit în 2013 şi la conducerea Portului Constanţa. Iar la TAROM, aproape de fiecare data când s-a schimbat ministrul Transporturilor, s-a schimbat şi Consiliul de Administraţie al companiei. Iar în urma acestor modificari dese au luat naştere mai multe procese pe care statul le-a pierdut.
Prin noile reguli, guvernul vrea să aducă principii unitare de numire a managerilor privaţi dar şi criterii noi de performanţă folosite la calcularea salariilor.
În plus, regiile autonome care au mai mult de 500 de angajaţi vor trebui să apeleze la un expert independent atunci când îşi selectează conducerea. Iar numărul maxim de mandate al şefilor de la stat va fi limitat de la 5 la 3.
