Aproape 225 km de drumuri judeţene cu un buget previzionat de circa 270 milioane lei noi, adică în jur de 64 milioane euro. Acestea sunt coordonatele unui proiect al Consiliului Judeţean Brăila vizând reabilitarea sau refacerea din temelii a unor sectoare de drum din ograda proprie. Salutară intenţia, dacă ne gândim că stratul original de asfalt de pe multe dintre aceste artere a fost aşternut undeva prin anii '80, întreţinute cât de cât de comunişti, iar de atunci au "suferit" doar peticiri şi reparaţii minore. Iar degradarea în timp se poate cuantifica prin numărul mare de gropi sau mai bine zis "tranşee" printre care autovehiculele brăilenilor aproape că îşi pierd "măruntaiele". Clar, astfel de lucrări se impuneau de mai mulţi ani dar, mă rog!, e bună şi varianta "mai bine mai târziu decât niciodată". Oricum, deocamdată, proiectul este într-o fază oarecum incipientă - proiectări, documentaţii tehnico-economice, avize - şi mai are de trecut un hop: acela de a prinde trenul finanţării în cadrul unui program susţinut de Ministerul Dezvoltării Regionale vizând reabilitarea a 10.000 km de drumuri judeţene şi locale de importanţă majoră pentru comunităţile locale. Mai trebuie spus şi că proiectul CJ Brăila ia în calcul sectoare de drumuri ce însumează 224,29 km, în condiţiile în care întreaga reţea de care dispune judeţul cuprinde 21 de DJ-uri, cu o lungime totală de 588 km.
În ultima şedinţă ordinară a CJ Brăila, consilierii au aprobat, cu unanimitate de voturi, documetaţiile tehnico-economice ce vor sta la baza unor viitoare licitaţii pentru atribuirea unor lucrări de reabilitare sau reparaţii capitale a mai multor sectoare de drumuri judeţene. Concret este vorba despre: DJ 203 Ulmu - Zăvoaia - Însurăţei, pe o lungime de 25,89 km; DJ 212 A Brăila - Măraşu, 17km; DJ 202 B Latinu - Gemenele - Movila Miresii, 23,65 km; DJ 211 Bordei Verde - DN 2B, 8,64 km; DJ 221 Romanu - Şuţeşti, 30,55 km; DJ 202A Gulianca - Racoviţa, 8,81 km; DJ 211A Bordei Verde - Viziru, 14,46 km; DJ 221B Brăila - Vădeni, 10 km; DJ 203 Galbenu - Făurei - Ulmu, 39 km; DJ 211 B Bărăganu - Victoria - Mihai Bravu, 27,79 km şi DJ 225 A Silistraru - Unirea - Gropeni pe o lungime de 18,5 km.
Pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice aferente fiecărui proiect în parte au fost deja selectate prin licitaţii două firme: "Euroton" SRL Constanţa şi Institutul de Cercetări în Transporturi "INCERTRANS" SA Bucureşti.
Conform anunţurilor de atribuire a contractelor de servicii de consultanţă publicate pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Pubhlice), firma "Euroton" s-a ocupat de întocmirea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie aferentă sectoarelor de pe DJ 202B, DJ 203, DJ 221, DJ 221B, DJ 255A, DJ 202A, DJ 211B şi DJ 211. Institutul de cercetare şi-a pus semnătura pe proiectele aferente sectoarelor de pe DJ 212A şi DJ 211A.
Pentru firma constănţeană, contractele de consultanţă încheiate cu CJ Brăila au adus venituri de 185.000 lei (fără TVA) reprezentând valoarea de achiziţie a serviciilor de consultanţă pentru două loturi de drumuri, în timp ce "INCERTRANS" şi-a adjudecat contra sumei de circa 26.600 lei.
Sectoare din aceste drumuri (evidenţiate pe hartă), ce însumează 225 km, ar putea beneficia de finanţare
Costul mediu pe kilometru, undeva la 1,2 milioane lei
Iar dacă tot am deschis capitolul financiar, să luăm pe rând proiectele pentru care forul legislativ judeţean şi-a dat acceptul asupra documentaţiei tehnico-economice.
Aşadar, pentru cei 25,89 km pe sectorul Ulmu - Însurăţei, costul estimat al lucrărilor este de 32,19 milioane lei, pentru 17 km pe tronsonul Brăila - Măraşu valoarea este de 23,61 milioane lei, iar pentru sectorul Latinu - Movila Miresii (23,65 km) costul este estimat undeva la 29,23 milioane lei. De asemenea, pentru drumul care face legătura între Bordei Verde şi Drumul Naţional 2B costul estimat este de 10,83 milioane lei, pentru Romanu - Şuţeşti (30,55 km) este vorba despre 37,7 milioane lei. Pentru sectorul Gulianca - Racoviţa (8,81 km) devizul estimativ este de circa 11,05 milioane lei, pentru sectorul Bordei Verde - Viziru (14,46 km) necesarul este de 6,58 milioane lei. Lucrările pentru drumul Brăila - Vădeni (10km) ar ajunge la 12,63 milioane lei, Galbenu - Ulmu (39km) - 48,25 milioane lei, Bărăganu - Mihai Bravu (27,79 km) - 34,44 milioane lei. Şi, în fine, pentru sectorul Silistraru - Gropeni, pe cei 18,5 km, costurile estimative ale lucrărilor se ridică undeva la 22,9 milioane lei. Prin comparaţie, cele mai mari proiecte, atât ca valori cât şi ca lungime, sunt cele care vizează tronsonul DJ 203 Galbenu - Ulmu (peste 48 milioane de lei), urmat de DJ 221 Romanu - Şuţeşti (aproape 38 milioane de lei) şi DJ 211B Bărăganu - Mihai Bravu (34,4 milioane lei).
În aceste condiţii, se poate calcula şi un preţ estimativ pe kilometru, de unde ar rezulta un cost mediu pentru întreg lotul de 11 sectoare de drum de circa 1,2 milioane lei. Trebuie precizat că cea mai mare valoare a acestui indice apare în cazul drumului din Insula Mare a Brăilei, adică legătura cu localitatea Măraşu: 1,38 milioane lei/km.
Unde nu sunt gropi, sunt dâmburi
"Salvarea face 6 ore până la Măraşu"
Cele 11 drumuri judeţene propuse pentru reabilitare se regăsesc pe razele administrativ-teritoriale ale mai multor localităţi, respectiv 21, din care 12 sunt "guvernate" de primari PSD, 6 PDL, 2 PNL şi un PNG-ist. Indiferent de culoarea politică însă, primarii consideră că acest proiect este "mai mult decât necesar", "vital" pentru comunităţile lor, întrucât toate aceste drumuri alese sunt într-o stare deplorabilă.
Primarul comunei Salcia Tudor, Jean Buzatu (PSD): "Este de strictă necesitate. Este foarte important pentru noi ca acest sector de drum să fie reabilitat. Gândiţi-vă că noi suntem aici o comunitate închisă, alt drum nu mai avem, e singura cale de acces. Am reuşit anul trecut să refacem 1,5 km, dar sunt 4 km din această porţiune distruşi complet. Practic e singura posibilitate de a ajunge la Brăila. Şi vorbim de locuitorii din Salcia Tudor, Cuza Vodă şi Ariciu. Ca să nu mai spun că şi cei din Racoviţa îl utilizează des, pentru că distanţa până la Brăila pe ruta aceasta este mai mică decât cea prin care ies în Şoseaua Râmnicu Sărat".
Primarul comunei Vădeni, Stanca Coman (PSD): "Ne-am bucura să se repare. Avem şi noi pe HG. 577 unul, pentru drumul prin Praporgescu, lucrăm încă la el. Trebuia să ne mobilizăm şi să facem ceva. Nu se mai putea, se rupeau maşinile. E un drum important pentru traficul greu spre Galaţi".
Primarul oraşului Însurăţei, Ionel Gheorghe (PDL): "Ştiam că este propus pentru programul Ministerului Dezvoltării. Fără discuţie este necesar. Se circulă intens pe el, de ani de zile nu a mai suportat lucrări de anvergură. Aşa, peticiri o dată la doi ani, ştiţi cum e cu fondurile acestea pentru drumuri! Salut iniţiativa şi am speranţe că se va realiza".
Primarul comunei Măraşu, Nicolae Niţescu (PDL): "Ştiu de acest proiect, chiar luni am fost la Bucureşti şi am făcut lobby pentru el. Este vorba despre un tronson foarte dificil, extrem de degradat, nu cred că mai există în judeţ un drum în starea asta. Este mai mult decât necesară repararea lui. Este doar pietruit, de 10 - 12 ani nu s-a mai intervenit pe el. Eu cred că sunt şanse mari ca anul acesta, până în septembrie, să fie gata. S-a apelat la soluţia cu betoane, pe de o parte şi pentru traficul greu din Insulă, dar şi pentru că infrastructura în zona aceea este delicată, în sensul că pânza freatică este foarte sus. Pentru finanţare ne bazăm pe programul celor 10.000 km. Cât e de important? Glumiţi! Păi, ştiţi că acum salvarea face de la Brăila la Măraşu 6 ore!? Sunt maşini cu garda joasă şi numai şoferii ştiu ce pătimesc. E vital, nu important".
"Existăm şi avem nevoie de drumuri civilizate"
Primarul comunei Şuţeşti, Cristian Codreanu (PNG): "Nu ştiam, dar vreau să fiu optimist, să gândesc pozitiv. Arată deplorabil. Am tot plombat, am tot plombat, şi acum, unde nu sunt găuri, sunt dâmburi. E un drum de interes, poate mai puţin pe zona Şuţu - Constantineşti, dar mai departe, de la pod (podul peste Buzău, ce leagă Râmnicelu de Racoviţa - n.r.) spre Boarca şi Ariciu e foarte circulat şi important. Şi e groaznic. Chiar am fost zilele trecute pe acolo, e dezastru. Avem şi pe HG 577 un proiect, drumul Şuţu - Deduleşti, lucrăm încă la el".
Primarul comunei Galbenu, Enache Drogeanu (PNL): "Am fost informat despre această iniţiativă, despre care eu sper din tot sufletul să se şi materializeze. Este foarte important, e o treabă extraordinară pentru cetăţenii zonei. Nici nu contează de unde vin banii. Să vină, de asta avem nevoie! E vital pentru noi, satele astea îndepărtate, Jirlău, Galbenu, Vişani. Suntem un important bazin legumicol, avem ferme mari aici, sere, o mică fabrică de conserve. Un transport decent le-ar fi şi lor de folos. Avem proiecte europene în derulare, am mai face şi altele, dar transportul e o problemă. Ca să nu mai spun că noi suntem dependenţi de Făurei, farmacie, spital. Salvarea întâmpină greutăţi când trebuie să intervină. Drumul acesta, dacă s-ar repara, ar fi de mare folos comunităţii. Ştiu că ni se spune aici - Galbenu - Vişani - Jilău - Triunghiul Bermudelor. Dar noi nu dispărem! Existăm şi avem nevoie de drumuri civilizate".
Speranţele primarilor nu sunt deşarte. Şi asta pentru că, dacă facem un calcul simplu, la o alocare totală de 10.000 km la nivel naţional, media pe judeţ ar fi undeva la 250 km. Iar Brăila propune un pachet de circa 225 km. Numai proiectele să fie bune, iar autorităţile locale, politicienii şi parlamentarii să dea dovadă de responsabilitate şi interes. Adică să facă un lobby susţinut!
Chiar şi pentru tiruri, drumurile din Brăila sunt o provocare
Concret despre proiectul "Reabilitare şi modernizare 10.000 km Drumuri Judeţene şi Locale"
Acest program guvernamental este implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ministrul Elena Udrea a declarat că ţinta acestuia o constituie reabilitarea şi modernizarea, în perioada 2010 - 2013, a 10.000 km de drumuri, cu sublinierea că vor avea prioritate la selectare proiectele ce vizează drumuri cu relevanţă economică sau socială deosebită, precum drumurile judeţene care sunt căi de comunicare cu drumurile naţionale sau cu autostrăzile, drumurile care leagă localităţi importante, sau duc către obiective economice relevante, către zone industriale sau către obiective turistice.
Costul total al programului este de aproximativ 2 miliarde de euro, iar banii vor proveni din realocarea fondurilor rămase disponibile de la Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate aprobat prin HG nr. 577/1997. O a doua sursă de finanţare este, afirmă Udrea, alocarea din economiile făcute de minister "tăind cu 37% cheltuielile pentru bunuri şi servicii, reducând personalul ministerului cu aproape 20%, închizând sau suspendând câteva programe de investiţii pe care nu le-am considerat extrem de utile".
De asemenea, sursa citată a apreciat că acest program "care se referă la investiţii în infrastructura rutieră este binevenit pentru că el generează locuri de muncă, dar în acelaşi timp satisface o nevoie pe care România o are de 20 de ani". Totodată a mai adăugat că prin acest program se va încerca sprijinirea sectorului de construcţii, prin angajarea forţei de muncă disponibilizată pe fondul crizei.
