Scrisoarea semnată de ministrul francez de interne, Claude Guéant, şi omologul german, Hans-Peter Friedrich, survine cu o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor de interne din UE, prevăzută să se desfăşoare la Luxembourg (în 26 aprilie).
Ideea nu este nouă, ea fiind lansată de Franţa anul trecut, în contextul unui nou val de imigraţie provocat de "revoluţiile" din ţările arabe. Este adevărat că preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a ameninţat recent că va suspenda în mod unilateral participarea Franţei la acordul Schengen dacă sistemul nu va fi reformat, dar el nu făcea decât să reia pe un ton de campanie propuneri mai vechi şi pe care, în primăvara anului trecut, Danemarca le şi experimentase în premieră.
Noutatea constă însă în faptul că Germania şi Franţa tind să restrângă puterea Comisiei Europene şi să delege reponsabilitatea frontierelor Consiliului European, adică reuniunii şefilor de stat şi în subsidiar Consiliului de miniştri. În scrisoarea celor doi miniştri de interne se arată că, după perioada maximă de 30 de zile în care a fost reinstituit controlul naţional, Comisia va recomanda Consiliului să menţină sau să ridice restricţia. Prin urmare nu Comisia, ci Cosiliul va fi în măsură să ia o decizie.
Nu este pentru prima dată când apar tensiuni între marile capitale europene şi Comisia de la Bruxelles, care pretinde să i se acorde deplina importanţă care ar rezulta din logica construcţiei europene. Există două mari subiecte aflate în dispută şi care sunt vitale pentru configuraţia Uniunii Europene: Pactul bugetar şi Spaţiul de liberă circulaţie. şi într-un caz şi în celălalt Germania şi Franţa mai ales au tins să acorde Comisiei un rol secundar.
Autorităţile de la Bucureşti, deşi s-au străduit să nu tensioneze relaţia cu Franţa şi Germania, s-au pronunţat invariabil de partea Comisiei. Recent, preşedintele Traian Băsescu, într-una din declaraţiile sale intempestive şi decontextualizate, a spus ca s-a săturat să audă propuneri politice majore sosind din diverse capitale şi că ar dori ca acestea să vină de la Bruxelles, deoarece ar cădea în sarcina Comisiei să conducă procesul integrării europene. Preşedintele nu s-a referit explicit nici la Berlin nici la Paris, dar declaraţia venea imediat după rundele intense de convorbiri privitoare la Pactul fiscal, notează Deutsche Welle.
Cât priveşte subiectul Schengen, scrisoarea celor doi miniştri de interne este o nouă veste proastă. Preşedintele şi unii responsabili din Ministerul de Externe declaraseră la un moment dat, atunci când se pusese pentru prima dată problema reformării sistemului Schengen, că Bucureştiul este de acord, dar că insistă ca reforma să aibă loc după admiterea României.
Or, lucrurile se precipită, ceea ce sună destul de ameninţător la Bucureşti, mai ales că, odată reinstituite controalele naţionale la frontiere, ele ar putea fi menţinute, cu reînnoiri periodice, vreme îndelungată, mai scrie Deutsche Welle.
