Politicieni locali, candidati la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, reprezentanti ai autoritatilor locale si oameni de afaceri din sectoarele importante ale economiei brailene, au acceptat invitatia "Obiectiv" de a dezbate deschis o problema arzatoare la acest moment: criza economica. Intilnirea a avut loc miercuri seara, la sediul "Magenta". La discutii au participat presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Bunea Stancu, primarul municipiului, Aurel Simionescu, iar din partea candidatilor: Viorel Balcan (PSD), Mihai Tudose (PSD), Doru Damian (PSD), Daniela Bartos (PSD), Ion Rotaru (PSD), Ion Susanu (PNL), Nicolae Mitroi (PDL), Florin Cirligea (PDL), Marian Dragomir (PSD), Gheorghe Puscasu (PNG) iar din grupul oamenilor de afaceri: Ionel Avram ("Concivia"), Catalin Boboc ("BGC"), Alexandru Danaila ("Avia Travel"), Mircea Toncescu ("Agroindustriala" Rimnicelu), Anica Nisioi ("Braiconf"), Petrica Herascu ("Galmopan"), Cristian Teodor (Agentia Imobiliara "Cristian"), Gheorghe Stroe (din partea "Electrica"), Stefan Fusea ("Titan Group"), Costel Spiridon ("Promex") si Marian Morun ("Magenta").
In urma discutiilor ce au durat mai bine de 3 ore, concluzia a fost aceea ca acum "Braila este in criza si nu prea", dar ca spre primavara, efectele vor fi acut resimtite indiferent de marimea afacerii sau domeniul de activitate. Daca politicienii s-au aratat mai optimisti, sperantele lor legindu-se, in principal, de dorinta de a reusi a viitorului guvern, oamenii de afaceri, cu precadere cei care isi axeaza activitatea pe export, s-au declarat bulversati, unii dintre ei tinind sa precizeze ca pentru prima data in ultimii 18 ani nu pot sa prevada ce s-ar putea intimpla dupa 15 ianuarie 2009. Nu ca pina acum ar fi avut la indemina o strategie guvernamentala nationala coerenta, care sa le permita realizarea unor planuri economico - financiare pe termen mediu sau lung, dar acum sint de-a dreptul speriati ca nu pot "vedea" nici macar mai departe de o luna. In acest context, ei si-ar fi dorit o "aplecare" mai mare catre problemele lor din partea autoritatilor, dar si o interventie ferma si concreta a actualului Executiv, in conditiile in care tot angrenajul bugetar este dependent si sustinut direct de ei, oamenii de afaceri, adica cei care aduc plusvaloarea.
Din noianul de probleme ridicate de grupul oamenilor de afaceri, s-a desprins, totusi, si o veste buna: cel putin la acest moment, la nivelul judetului nu se pune problema unor disponibilizari in masa.
10 pentru Braila
Desi nu ne-am propus sa realizam un TOP 10 al celor mai stringente probleme cu care se confrunta mediul de afaceri, in final s-a dovedit ca, la acest moment, firmele brailene au nevoie de sprijin concret in 10 "puncte fierbinti". De precizat ca identificarea acestora a venit din ambele tabere si ca rezolvarea nu tine neaparat de factorii decizionali locali, ci mai degraba de viitorul guvern. Concret, iata decalogul problemelor ridicate de participantii la dezbateri: 1 - Inasprirea conditiilor de creditare; 2. Ingradirea accesului firmelor mici si mijlocii la fondurile europene; 3. Lipsa unei strategii nationale pe termen mediu si lung; 4. Fiscalitatea excesiva; 5. Birocratie excesiva; 6. Excesul de zel al inspectorilor si multitudinea de organisme cu abilitati de control; 7. Revizuirea politicilor duse de cele doua banci romanesti CEC Bank si Exim Bank; 8. Legi clare adaptate conditiilor din Romania; 9. Ineficienta mijloacelor de sprijin a IMM-urilor; 10. Infrastructura.
"Statul este cel mai mare perceptor"
Reprezentanta a celui mai cunoscut brand al Brailei, managerul Braiconf, Anica Nisioi, a fost prima care a deschis seria discutiilor. Din punctul ei de vedere, cea mai mare problema este accesul la credite: "Criza financiara declanseaza si o criza economica. Poate ca la nivel local o simtim mai putin, dar cei care au afaceri cu exteriorul o simt mai puternic. Este o perioada cumplita si este foarte greu sa o definesti ori sa faci o prognoza sau o strategie pentru ca fenomenele generate de criza se intimpla intr-un timp foarte scurt. Toti partenerii de afaceri incearca sa faca ceva pentru a diminua cit mai mult pierderile. Problema de fond, deja resimtita puternic in strainatate, va fi si in Romania. Se stie: toata lumea face afaceri cu banii bancilor. Am stat de vorba cu un partener, era foarte sigur dimineata ca obtine creditul ca sa-si finanteze afacerea, dar nu l-a obtinut si pina la sfirsitul zilei a declarat falimentul. Deci, lucrurile se pot intimpla cu o repeziciune mult mai mare decit ne dam seama. Sigur, ca societate, sint pe un teren vulnerabil, de aceea am pus la punct o serie de politici de criza si sper sa reusesc ca efectele sa nu-mi produca perturbatii majore".
Ingreunarea accesului la credite a fost principala problema identificata si de Marian Morun, cu firma tot in domeniul confectiilor: "Se tot spune ca o solutie de depasire a perioadei de criza ar fi accesarea unor fonduri europene. Problema este ca oricare tip de finantare are nevoie si de o contributie proprie a beneficiarului. Cum bancile au inasprit conditiile de creditare, cade din start si aceasta metoda salvatoare. E un tavalug care se rostogoleste. O alta problema cu care ne confruntam este aceea ca noi continuam sa creditam statul gratis si asta nu place nimanui din mediul de afaceri".
"Se pare ca statul ramine mai presus de lege, vezi returnare TVA, deci cu banii nostri statul isi face treaba, fara sa plateasca nimic. Intarim o birocratie si punctez aici si problema concediilor medicale. De fapt, statul este cel mai mare perceptor. Si aceasta problema trebuie sa o rezolve actualii si viitorii parlamentari", a completat Nisioi.
"Cel mai mare cadou, sa le asiguram un loc de munca si dupa 1 ianuarie 2009"
Daca pentru "Braiconf" efectele nu au ajuns inca la apogeu, in cazul "Promex", un alt brand important al Brailei, criza si-a aratat deja coltii. "Eu nu contest ca este necesar si doctorul, si armata si toate structurile bugetare, dar eu spun ca oamenii astia nu ar putea sa traiasca daca cineva nu face o plusvaloare. Dumneavoastra, dintr-o bucata de pinza faceti o camasa, iar eu din doua fiare fac un utilaj. Restul traiesc daca eu si dvs. traim. Altfel de unde sa ia banii? Apoi consider ca presa este prea linistita, pentru ca lumea nu realizeaza care este dimensiunea acestei crize. Am fost recent in Austria, la un partener de afaceri al uzinei si am aflat ca le-au stornat ucraineinii si rusii contracte de 320 milioane de euro, pe domeniul meu. In mod automat, asta ne afecteaza si pe noi. Am avut apoi o intilnire cu sindicatul, pentru a le explica ca avem probleme. Si singura lor reactie a fost ceva de genul: lasa-ne cu criza, cit ne dai prima de Craciun? Eu cred ca cel mai mare cadou pe care societatea il poate face acum salariatilor este sa le asiguram un loc de munca si dupa 1 ianuarie 2009", a punctat Costel Spiridon.
"Sintem dispusi sa ii ajutam, atita vreme cit investesc si fac angajari"
In opinia autoritatilor locale, la Braila, efectele crizei vor putea fi diminuate. Si aceasta prin acordarea unor facilitati locale.
"Sigur ca agentiile de rating au scazut cota tarii si asta a dus la
cresterea costurilor cu creditele. Ceea ce e foarte greu pentru toti, nu numai pentru oamenii de afaceri. Noi, ca administratie, insa, am incercat sa ajutam aruncind pe piata peste 1.500 miliarde de lei vechi, bani de care firmele locale din infrastructura si chiar din constructii pot beneficia. Va mai propunem ceva. Am scos aproape 500 ha, care se vor da pentru productie industriala in zona Braila - Galati, in jurul comunei Vadeni. Asteptam oamenii de afaceri sa vina, concesiunea este pe termen lung si cu taxa aproape zero. Sintem dispusi sa ii ajutam cu tot ce trebuie atita vreme cit investesc acolo si fac angajari", a lansat invitatia presedintele CJ Braila.
Despre ce se intimpla acum in sistemul bancar romanesc, parerea lui ferma, ca de altfel a majoritatii celor prezenti, este aceea ca europenii sint interesati ca in Romania sa nu se produca, sa devina o societate de consum, iar majorarea dobinzilor la credite reflecta intocmai aceasta intentie. Ca moneda de schimb insa, europenii ne acorda programe de finantare: "Autoritatile locale au acum mai multe proiecte cu finantare europeana si sintem pe un trend ascendent. Atit noi cit si primaria am accelerat mult procedurile de eliberare a autorizatiilor ce tin de competenta noastra, mai ales la autorizatii de constructii, iar motivul este simplu: se dezvolta actorii din piata atunci cind se construieste".
Exces de zel
In opinia presedintelui CJ, pentru ca mediul de afaceri sa nu fie "sufocat" de criza, este necesara o banca romaneasca, "care sa tina cu producatorul roman, sa-i acorde anumite facilitati, iar statul, prin aceasta banca, sa intervina cu subventionarea dobinzii". Parerea unanima a celor prezenti a fost aceea ca privatizarea BCR a fost o mare greseala, CEC-ul si Exim Bank-ul nedispunind inca de infrastructura necesara acoperirii cerintelor IMM-urilor.
O alta solutie propusa de autoritati pentru "dezamorsarea" crizei a fost urgentarea descentralizarii. Asta ar simplifica, printre altele, procedurile necesare avizarii sau autorizarii.
O alta frina in calea dezvoltarii unei afaceri este, in opinia presedintelui CJ si excesul de zel de care dau dovada organele de control: "Daca in alte judete administratiile fiscale ajuta si sprijina in limitele legii oamenii de afaceri, la noi nu facem altceva decit sa ne rupem picioarele unii la altii. Poate in timp, cu ajutorul parlamentarilor, sa rezolvam problema aceasta".
Odata deschisa "Cutia Pandorei", aproape toti cei prezenti in sala au avut cite ceva de comentat la adresa organelor de control, care, cred oamenii de afaceri, sint prea multe, au intotdeauna dreptate oricit ai incerca sa le explici ca realitatea e alta. Dar cel mai mare dezavantaj il reprezinta acea bonificatie la salariu pe care o primesc inspectorii in functie de numarul de amenzi acordate intr-o anumita perioada.
"Made in Braila"
Si primarul municipiului a fost de acord ca la acest moment, oamenii de afaceri au nevoie de tot sprijinul autoritatilor, iar la Braila, solutiile "salvatoare" pot veni din domenii precum agricultura, turism si agroturism. In plus, el a lansat provocarea "Made in Braila": "Sintem datori sa gasim solutii. Din punctul meu de vedere, Braila are un avantaj competitiv in legatura cu agricultura si industria alimentara, care nu sint suficient valorificate. La fel si agroturismul.
Sint zone de piata care ar trebui sa-i tenteze pe oamenii de afaceri
locali. Plus ca, indiferent cit se va scumpi piinea, de exemplu, noi tot vom cumpara si vom minca piine. Si asta e sarcina viitorilor parlamentari, care sa vina cu masuri menite sa sprijine aceste domenii. Pe de alta parte, in perioade de criza, iesirea s-a facut pe proiecte investitionale pe infrastructura . Am lansat proiecte pentru 1.200 miliarde de lei si la anul vrem sa mai lansam si alte proiecte. Dar in primul rind, parlamentarii va trebui sa aiba ca prioritate aprobarea bugetului. Abia apoi o sa va putem spune ce putem face pentru Braila". In plus, a recomandat Simionescu, in aceasta perioada fiecare dintre noi ar trebui sa achizitioneze produse autohtone, intr-o incercare, de altfel normala, de solidarizare cu producatorii locali.
"Cred ca la o asa investitie, meritam macar gaze si curent electric"
Pornind de la aceasta declaratie, s-au facut doua interventii, prima a lui Florin Cirligea, care inainte de a fi candidat la parlamentare s-a "simtit" om de afaceri. El a cerut seriozitate din partea statului in a deconta subventiile, in cazul lui pentru motorina, dar si in alte domenii, cum ar fi cel al energiei electrice, in acest sens Cirligea fiind sustinut de directorul economic al "Electrica", Gheorghe Stroe. Si la acest capitol, spiritele s-au incins, aproape toti cei prezenti in sala avind de recuperat sume importante de la stat, fie TVA, fie diferite deduceri, fie banii cuveniti angajatilor pentru plata concediilor medicale.
Cea de a doua interventie a venit din partea administratorului grupului de firme "Galmopan", Petrica Herascu: "De acord cu solidaritatea. Problema este ca avem lanturi de super si hiper marketuri in care, in realitate, producatorii locali nu-si gasesc locul. In curind, vom avea o noua deschidere de magazin si mi-as dori ca politicienii sa boicoteze aceasta deschidere si sa spuna ca ar vrea sa cumpere produse brailene din aceste magazine. Nu cred ca sint camasi de Braiconf, noi nu avem marfa acolo! Noi am inceput
deja exportul, am ajuns in Argentina sau Singapore, dar nu sintem pe raft la marile magazine din Braila. Mi se pare o chestiune de bun simt ca atunci cind le ia banii brailenilor, acestia sa aiba, totusi, posibilitatea sa cumpere produse locale. Apoi, noi avem proiecte depuse pe fonduri structurale de mililoane euro, nu ne trebuie decit utilitatile aduse mai aproape. Nu le vreau in curte, dar macar ceva mai aproape. Cred ca la o asa investitie si la locurile de munca create, meritam macar gaze si curent electric".
Pe linga utilitati, care ar trebui asigurate de autoritatile locale la toate investitiile, omul de afaceri Stefan Fusea a explicat ca ar mai fi nevoie si de facilitati fiscale care sa asigure dezvoltarea unei firme: "Scutirea pentru minim 1 an de la plata impozitului pentru profitul reinvestit in dezvoltare, sustinerea constructiei de locuinte sociale si cresterea gradului de investitii in infrastructura, plata TVA la incasarea facturilor si nu la emiterea lor si, da, simplificarea, de fapt, reducerea organismelor de control. Aceste masuri, cred eu, ar trebui aplicate concomitent cu: cresterea accizelor la produsele de lux, suprataxarea profitului obtinut de companiile petroliere, banci, dar si a companiilor de telefonie sau din sectorul energetic".
La Braila, criza se anunta mai prin primavara
Legat de facilitatile fiscale, a intervenit candidatul Viorel Balcan. El a recunoscut ca oamenii de afaceri trebuie sprijiniti, pentru ca, la urma urmei, ei aduc banii la buget, dar ca, la acest moment, ideea de criza e mai mult indusa de presa. In realitate, criza va ajunge in Romania abia undeva pe la primavara. Atunci o sa vedem, daca va fi cazul, sa adoptam masuri radicale. Din punctul lui de vedere insa, Braila nu va fi zguduita din temelii: "Avem o criza la Braila acum? E cineva dintre dvs in criza acum? Nu cred. Presa in momentul de fata forteaza nota, bancile forteaza nota si au o alta politica, greoaie, de ceva timp, pentru ca in spatele lor sint patronii si actionarii de afara, care le forteaza mina. Cred ca de criza in Romania se poate vorbi in primavara. Dar, cred, la Braila, nu o sa simtim ceva cumplit. Pentru ca nu avem agenti economici mari, care sa disponibilizeze mii sau sute de oameni. Iar in chestiunea cu statul, da, sint de acord, e cel mai rau platnic, societatea mea are de incasat de la stat miliarde. Culmea e ca pentru aceste intirzieri nimeni nu va plati penalizari, pe cind noi daca intirziem o zi, deja e nebunie".
"Sistemul bancar este un dezastru!"
Despre cum se misca banii in Romania, multe comentarii a avut si deputatul Mihai Tudose. El s-a referit insa, in principal, la sistemul bancar: "Sistemul bancar este un dezastru! Incepind de la termenele de decontare intre banci...ca sa nu mai vorbesc despre termene de decontare din cadrul aceleiasi banci. Intre doi clienti ai aceleiasi banci dureaza 7 zile sa ajunga banii de la unul la celalalt. Timp in care banii aceia nu produc nimic, nu exista.
Avem doua banci de stat: CEC si Exim Bank. Ambele au cerut, acum doua luni, scutire de plati catre stat pentru ca vor sa se capitalizeze. Ca presedinte al Comisiei Economice, am pus intrebarea: daca veti avea bani, ce masuri mai permisive pregatiti pentru investitori? Mi-au raspuns ca "aa.....pai intii ne capitalizam, apoi mai vorbim...peste 5 ani". Am dat aviz negativ solicitarilor lor, pentru ca nu poti doar sa ceri si sa nu dai nimic in schimb".
A intervenit, insa, din nou, Stefan Fusea: "Considerati ca, prin intermediul BNR, aveti pirghiile necesare pentru ca aceste doua banci de stat sa poata fi sprijinite ca sa ajute agentii economici?". Raspunsul a fost: "Este nevoie de o decizie politica la nivel guvernamental. Este nevoie de un guvern care sa-si propuna si sa faca chestia asta. Fiscalitatea e excesiva? Stiti cite modificari au fost facute, anul acesta, la Codul Fiscal? 520! Ce predictibilitate a afacerii, ce planuri pe termen lung...".
Oarecum bulversat de raspunsul parlamentarului, Gheorghe Puscasu, om de afaceri, dar si candidat, a intervenit: "Avem nevoie de o relaxare fiscala, asa e, dar, cred eu, principala problema este cea bancara. Nu exista reguli si legi care sa faciliteze accesul la credite. Sint foarte multe firme in incidenta de plata sau care urmeaza sa intre in incidenta de plata, sint foarte multe firme care nu mai gasesc masuri de existenta pentru productie. Asta este problema principala: creditele!. Alta problema care ar trebui sa fie in atentia parlamentarilor, gasirea de facilitati pentru atragerea de investitii".
92 de taxe pe cap de locuitor
Fiscalitatea excesiva si creditarea au fost principalele probleme identificate si de candidatul si inginerul agronom Ion Susanu. El a adaugat insa birocratia din aparatul de stat si necesitatea "unei mai mari aplecari" catre mediul rural si taranul roman: "Satul romanesc si taranul roman au nevoie de sprijin. Pentru taran, creditul bancar e doar un vis si problema asta trebuie rezolvata. De cealalta parte e nevoie de revederea actualei legislatii fiscale. Nu se poate, am ajuns in situatia ipocrita ca pe un cetatean sa existe 92 de taxe".
Tot in dubla ipostaza, de candidat dar si de director al unei firme multinationale de comert, a vorbit si Marian Dragomir: "Cunosc realitatea si problemele pe care le provoaca aceasta criza. De aceea consider ca avem nevoie de masuri concrete de minimalizare a lor. Poate cea mai importanta ar fi interventia BNR care sa stabileasca pentru bancile comerciale norme de creditare cu dobinda fixa pentru investitii, aceasta insemnind dezvoltare si locuri de munca. Mai trebuie o politica fiscala relaxata pentru cei care fac investitii pentru ca ei sa poata atrage fonduri europene, iar Romania sa nu mai fie doar simplu cotizant".
Pe ideea ca sistemul fiscal este exagerat, dar si ca intre oamenii de afaceri si stat exista o ruptura, a marsat si candidatul Doru Damian. Acesta s-a aratat indignat de birocratia existenta, dar si de incremenirea in care parca s-au afundat institutiile: "Companiile au luat-o cu informatizarea mult inaintea institutiilor statului. Este anormal sa aduc pe CD si pe suport de hirtie datele despre o firma si sa nu pot sa fac o plata electronic. Practic, trebuie sa scoatem din imobilitate institutiile statului, prin a-i obliga sa se informatizeze mai repede. Exista si o obstructie din partea unora care se gindesc ca daca informatizam, automat isi vor pierde locurile de munca. Cind eram director la Directia Muncii am introdus achizitiile publice prin intermediul Internetului si instantaneu s-au redus cheltuielile institutiei cu 40%".
"Tara este o corabie fara timona, in stare de furtuna"
"Criza economica exista, poate unii au resimtit-o mai acut, poate altii mai usor, dar e o realitate", a intervenit candidatul Nicolae Mitroi, care a tinut in mod deosebit sa salute initiativa de a aseza fata in fata politicieni si oameni de afaceri: "Eu am fost 3 ani prefect, spuneti-mi si mie de cite ori am reusit sa ne intilnim cu toti parlamentarii? Foarte rar, spre deloc! Asta este una din hibele pe care le avem si este de datoria celor care vor ajunge in Parlament din echipa braileana sa nu mai repete greseala asta. Ne aflam acum intr-o situatie delicata, cind criza bate la usa dar avem un guvern epuizat, Parlamentul nu mai are ce sa faca zilele astea si iata ca parcurgem o perioada in care, practic, tara este o corabie fara timona, in stare de furtuna".
Ca ideea intilnirii este foarte buna a subliniat si senatorul Ion Rotaru: "Cred ca cel mai important lucru la ora actuala este reprezentat de faptul ca avem nevoie de o lege a lobby-ului. Noi nu avem o lege care sa stabileasca clar ce poate sa faca un parlamentar, pina unde se intind competentele, atributiile lui, ca sa nu fie interpretat acel lucru si dus in alta zona. Si ma refer aici la aducerea de investitori, la sustinerea unei afaceri, la crearea conditiilor si a lobby-ului pe linga autoritatile locale pentru a sustine o afacere. A doua chestiune, in materie de administratie, trebuie modificata legea licitatiillor publice, care blocheaza la aceasta ora o serie intreaga de investitii deja promovate, care au resurse, care au banii si care nu se pot duce pina la capat pentru ca se gasesc tot felul de minti luminate care impiedica acest proces". Aflata in imediata apropiere a senatorului Rotaru, candidata Daniela Bartos a tinut sa explice: "Ce putem face noi pentru Braila? Cum putem face lobby pentru Braila si pentru mediul ei de afaceri? Putem. Avem pirghiile necesare, insa un lucru trebuie retinut. Pentru a avea succes, avem nevoie de majoritate. Daca nu sintem o echipa, e mult mai greu sa realizam ceva".
Ideal ar fi ca echipa de lobby sa fie a parlamentarilor de Braila, au punctat oamenii de afaceri, asa cum se intimpla in multe judete ale tarii, indiferent de culoarea politica.
Concluzii
Dupa mai bine de 3 ore de discutii, Anica Nisioi, in calitate si de presedinte al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura, a concluzionat: "Noi, mediul de afaceri in general, ne-am dorit o mai buna comunicare cu parlamentarii, ca sa vedem care ar fi ajutorul din partea lor pentru a trece peste criza. Este clar: se doreste o legislatie clara, care sa ne ajute, se doreste o sustinere din partea statului a sectorului economic si multe alte lucruri, printre care si stoparea creditarii statului de catre mediul de afaceri. Nu am venit sa facem reprosuri. Dar acum plec necajita de aici pentru ca toti ne-au spus ca stati, ca e vorba de majoritate ca sa poata sa treaca o lege. Hai sa fim abili, sa gasim toate pirghiile necesare. Am acordat circumstante atenuante Parlamentului pina acum pentru ca am spus ok, sint la inceput, invata politica, invata democratia. Dar de acum lucrurile stau altfel. Cine ramine in continuare dupa alegeri va trebui sa ne ia in serios.Trebuie sa se constientizeze ca ceea se face acolo si ce se vede acolo se transmite foarte usor catre mase, iar haosul de la nivel de societate se duce pina in cea mai mica unitate comerciala. Deci, nu facem reprosuri nimanui, am venit aici gindindu-ne ca impreuna ne spunem niste idei, poate va imbunatatiti programul. Nu va fortam sa faceti asta, dar ca buni braileni, ca oameni de afaceri, puteti sa interveniti".
In final, toti cei prezenti au convenit ca dupa stabilirea echipei de parlamentari, discutiile sa fie reluate in aceeasi formula, dar cu solutii ferme si termene de realizare.
In urma discutiilor ce au durat mai bine de 3 ore, concluzia a fost aceea ca acum "Braila este in criza si nu prea", dar ca spre primavara, efectele vor fi acut resimtite indiferent de marimea afacerii sau domeniul de activitate. Daca politicienii s-au aratat mai optimisti, sperantele lor legindu-se, in principal, de dorinta de a reusi a viitorului guvern, oamenii de afaceri, cu precadere cei care isi axeaza activitatea pe export, s-au declarat bulversati, unii dintre ei tinind sa precizeze ca pentru prima data in ultimii 18 ani nu pot sa prevada ce s-ar putea intimpla dupa 15 ianuarie 2009. Nu ca pina acum ar fi avut la indemina o strategie guvernamentala nationala coerenta, care sa le permita realizarea unor planuri economico - financiare pe termen mediu sau lung, dar acum sint de-a dreptul speriati ca nu pot "vedea" nici macar mai departe de o luna. In acest context, ei si-ar fi dorit o "aplecare" mai mare catre problemele lor din partea autoritatilor, dar si o interventie ferma si concreta a actualului Executiv, in conditiile in care tot angrenajul bugetar este dependent si sustinut direct de ei, oamenii de afaceri, adica cei care aduc plusvaloarea.
Din noianul de probleme ridicate de grupul oamenilor de afaceri, s-a desprins, totusi, si o veste buna: cel putin la acest moment, la nivelul judetului nu se pune problema unor disponibilizari in masa.
10 pentru Braila
Desi nu ne-am propus sa realizam un TOP 10 al celor mai stringente probleme cu care se confrunta mediul de afaceri, in final s-a dovedit ca, la acest moment, firmele brailene au nevoie de sprijin concret in 10 "puncte fierbinti". De precizat ca identificarea acestora a venit din ambele tabere si ca rezolvarea nu tine neaparat de factorii decizionali locali, ci mai degraba de viitorul guvern. Concret, iata decalogul problemelor ridicate de participantii la dezbateri: 1 - Inasprirea conditiilor de creditare; 2. Ingradirea accesului firmelor mici si mijlocii la fondurile europene; 3. Lipsa unei strategii nationale pe termen mediu si lung; 4. Fiscalitatea excesiva; 5. Birocratie excesiva; 6. Excesul de zel al inspectorilor si multitudinea de organisme cu abilitati de control; 7. Revizuirea politicilor duse de cele doua banci romanesti CEC Bank si Exim Bank; 8. Legi clare adaptate conditiilor din Romania; 9. Ineficienta mijloacelor de sprijin a IMM-urilor; 10. Infrastructura.
"Statul este cel mai mare perceptor"
Reprezentanta a celui mai cunoscut brand al Brailei, managerul Braiconf, Anica Nisioi, a fost prima care a deschis seria discutiilor. Din punctul ei de vedere, cea mai mare problema este accesul la credite: "Criza financiara declanseaza si o criza economica. Poate ca la nivel local o simtim mai putin, dar cei care au afaceri cu exteriorul o simt mai puternic. Este o perioada cumplita si este foarte greu sa o definesti ori sa faci o prognoza sau o strategie pentru ca fenomenele generate de criza se intimpla intr-un timp foarte scurt. Toti partenerii de afaceri incearca sa faca ceva pentru a diminua cit mai mult pierderile. Problema de fond, deja resimtita puternic in strainatate, va fi si in Romania. Se stie: toata lumea face afaceri cu banii bancilor. Am stat de vorba cu un partener, era foarte sigur dimineata ca obtine creditul ca sa-si finanteze afacerea, dar nu l-a obtinut si pina la sfirsitul zilei a declarat falimentul. Deci, lucrurile se pot intimpla cu o repeziciune mult mai mare decit ne dam seama. Sigur, ca societate, sint pe un teren vulnerabil, de aceea am pus la punct o serie de politici de criza si sper sa reusesc ca efectele sa nu-mi produca perturbatii majore".
Ingreunarea accesului la credite a fost principala problema identificata si de Marian Morun, cu firma tot in domeniul confectiilor: "Se tot spune ca o solutie de depasire a perioadei de criza ar fi accesarea unor fonduri europene. Problema este ca oricare tip de finantare are nevoie si de o contributie proprie a beneficiarului. Cum bancile au inasprit conditiile de creditare, cade din start si aceasta metoda salvatoare. E un tavalug care se rostogoleste. O alta problema cu care ne confruntam este aceea ca noi continuam sa creditam statul gratis si asta nu place nimanui din mediul de afaceri".
"Se pare ca statul ramine mai presus de lege, vezi returnare TVA, deci cu banii nostri statul isi face treaba, fara sa plateasca nimic. Intarim o birocratie si punctez aici si problema concediilor medicale. De fapt, statul este cel mai mare perceptor. Si aceasta problema trebuie sa o rezolve actualii si viitorii parlamentari", a completat Nisioi.
"Cel mai mare cadou, sa le asiguram un loc de munca si dupa 1 ianuarie 2009"
Daca pentru "Braiconf" efectele nu au ajuns inca la apogeu, in cazul "Promex", un alt brand important al Brailei, criza si-a aratat deja coltii. "Eu nu contest ca este necesar si doctorul, si armata si toate structurile bugetare, dar eu spun ca oamenii astia nu ar putea sa traiasca daca cineva nu face o plusvaloare. Dumneavoastra, dintr-o bucata de pinza faceti o camasa, iar eu din doua fiare fac un utilaj. Restul traiesc daca eu si dvs. traim. Altfel de unde sa ia banii? Apoi consider ca presa este prea linistita, pentru ca lumea nu realizeaza care este dimensiunea acestei crize. Am fost recent in Austria, la un partener de afaceri al uzinei si am aflat ca le-au stornat ucraineinii si rusii contracte de 320 milioane de euro, pe domeniul meu. In mod automat, asta ne afecteaza si pe noi. Am avut apoi o intilnire cu sindicatul, pentru a le explica ca avem probleme. Si singura lor reactie a fost ceva de genul: lasa-ne cu criza, cit ne dai prima de Craciun? Eu cred ca cel mai mare cadou pe care societatea il poate face acum salariatilor este sa le asiguram un loc de munca si dupa 1 ianuarie 2009", a punctat Costel Spiridon.
"Sintem dispusi sa ii ajutam, atita vreme cit investesc si fac angajari"
In opinia autoritatilor locale, la Braila, efectele crizei vor putea fi diminuate. Si aceasta prin acordarea unor facilitati locale.
"Sigur ca agentiile de rating au scazut cota tarii si asta a dus la
cresterea costurilor cu creditele. Ceea ce e foarte greu pentru toti, nu numai pentru oamenii de afaceri. Noi, ca administratie, insa, am incercat sa ajutam aruncind pe piata peste 1.500 miliarde de lei vechi, bani de care firmele locale din infrastructura si chiar din constructii pot beneficia. Va mai propunem ceva. Am scos aproape 500 ha, care se vor da pentru productie industriala in zona Braila - Galati, in jurul comunei Vadeni. Asteptam oamenii de afaceri sa vina, concesiunea este pe termen lung si cu taxa aproape zero. Sintem dispusi sa ii ajutam cu tot ce trebuie atita vreme cit investesc acolo si fac angajari", a lansat invitatia presedintele CJ Braila.
Despre ce se intimpla acum in sistemul bancar romanesc, parerea lui ferma, ca de altfel a majoritatii celor prezenti, este aceea ca europenii sint interesati ca in Romania sa nu se produca, sa devina o societate de consum, iar majorarea dobinzilor la credite reflecta intocmai aceasta intentie. Ca moneda de schimb insa, europenii ne acorda programe de finantare: "Autoritatile locale au acum mai multe proiecte cu finantare europeana si sintem pe un trend ascendent. Atit noi cit si primaria am accelerat mult procedurile de eliberare a autorizatiilor ce tin de competenta noastra, mai ales la autorizatii de constructii, iar motivul este simplu: se dezvolta actorii din piata atunci cind se construieste".
Exces de zel
In opinia presedintelui CJ, pentru ca mediul de afaceri sa nu fie "sufocat" de criza, este necesara o banca romaneasca, "care sa tina cu producatorul roman, sa-i acorde anumite facilitati, iar statul, prin aceasta banca, sa intervina cu subventionarea dobinzii". Parerea unanima a celor prezenti a fost aceea ca privatizarea BCR a fost o mare greseala, CEC-ul si Exim Bank-ul nedispunind inca de infrastructura necesara acoperirii cerintelor IMM-urilor.
O alta solutie propusa de autoritati pentru "dezamorsarea" crizei a fost urgentarea descentralizarii. Asta ar simplifica, printre altele, procedurile necesare avizarii sau autorizarii.
O alta frina in calea dezvoltarii unei afaceri este, in opinia presedintelui CJ si excesul de zel de care dau dovada organele de control: "Daca in alte judete administratiile fiscale ajuta si sprijina in limitele legii oamenii de afaceri, la noi nu facem altceva decit sa ne rupem picioarele unii la altii. Poate in timp, cu ajutorul parlamentarilor, sa rezolvam problema aceasta".
Odata deschisa "Cutia Pandorei", aproape toti cei prezenti in sala au avut cite ceva de comentat la adresa organelor de control, care, cred oamenii de afaceri, sint prea multe, au intotdeauna dreptate oricit ai incerca sa le explici ca realitatea e alta. Dar cel mai mare dezavantaj il reprezinta acea bonificatie la salariu pe care o primesc inspectorii in functie de numarul de amenzi acordate intr-o anumita perioada.
"Made in Braila"
Si primarul municipiului a fost de acord ca la acest moment, oamenii de afaceri au nevoie de tot sprijinul autoritatilor, iar la Braila, solutiile "salvatoare" pot veni din domenii precum agricultura, turism si agroturism. In plus, el a lansat provocarea "Made in Braila": "Sintem datori sa gasim solutii. Din punctul meu de vedere, Braila are un avantaj competitiv in legatura cu agricultura si industria alimentara, care nu sint suficient valorificate. La fel si agroturismul.
Sint zone de piata care ar trebui sa-i tenteze pe oamenii de afaceri
locali. Plus ca, indiferent cit se va scumpi piinea, de exemplu, noi tot vom cumpara si vom minca piine. Si asta e sarcina viitorilor parlamentari, care sa vina cu masuri menite sa sprijine aceste domenii. Pe de alta parte, in perioade de criza, iesirea s-a facut pe proiecte investitionale pe infrastructura . Am lansat proiecte pentru 1.200 miliarde de lei si la anul vrem sa mai lansam si alte proiecte. Dar in primul rind, parlamentarii va trebui sa aiba ca prioritate aprobarea bugetului. Abia apoi o sa va putem spune ce putem face pentru Braila". In plus, a recomandat Simionescu, in aceasta perioada fiecare dintre noi ar trebui sa achizitioneze produse autohtone, intr-o incercare, de altfel normala, de solidarizare cu producatorii locali.
"Cred ca la o asa investitie, meritam macar gaze si curent electric"
Pornind de la aceasta declaratie, s-au facut doua interventii, prima a lui Florin Cirligea, care inainte de a fi candidat la parlamentare s-a "simtit" om de afaceri. El a cerut seriozitate din partea statului in a deconta subventiile, in cazul lui pentru motorina, dar si in alte domenii, cum ar fi cel al energiei electrice, in acest sens Cirligea fiind sustinut de directorul economic al "Electrica", Gheorghe Stroe. Si la acest capitol, spiritele s-au incins, aproape toti cei prezenti in sala avind de recuperat sume importante de la stat, fie TVA, fie diferite deduceri, fie banii cuveniti angajatilor pentru plata concediilor medicale.
Cea de a doua interventie a venit din partea administratorului grupului de firme "Galmopan", Petrica Herascu: "De acord cu solidaritatea. Problema este ca avem lanturi de super si hiper marketuri in care, in realitate, producatorii locali nu-si gasesc locul. In curind, vom avea o noua deschidere de magazin si mi-as dori ca politicienii sa boicoteze aceasta deschidere si sa spuna ca ar vrea sa cumpere produse brailene din aceste magazine. Nu cred ca sint camasi de Braiconf, noi nu avem marfa acolo! Noi am inceput
deja exportul, am ajuns in Argentina sau Singapore, dar nu sintem pe raft la marile magazine din Braila. Mi se pare o chestiune de bun simt ca atunci cind le ia banii brailenilor, acestia sa aiba, totusi, posibilitatea sa cumpere produse locale. Apoi, noi avem proiecte depuse pe fonduri structurale de mililoane euro, nu ne trebuie decit utilitatile aduse mai aproape. Nu le vreau in curte, dar macar ceva mai aproape. Cred ca la o asa investitie si la locurile de munca create, meritam macar gaze si curent electric".
Pe linga utilitati, care ar trebui asigurate de autoritatile locale la toate investitiile, omul de afaceri Stefan Fusea a explicat ca ar mai fi nevoie si de facilitati fiscale care sa asigure dezvoltarea unei firme: "Scutirea pentru minim 1 an de la plata impozitului pentru profitul reinvestit in dezvoltare, sustinerea constructiei de locuinte sociale si cresterea gradului de investitii in infrastructura, plata TVA la incasarea facturilor si nu la emiterea lor si, da, simplificarea, de fapt, reducerea organismelor de control. Aceste masuri, cred eu, ar trebui aplicate concomitent cu: cresterea accizelor la produsele de lux, suprataxarea profitului obtinut de companiile petroliere, banci, dar si a companiilor de telefonie sau din sectorul energetic".
La Braila, criza se anunta mai prin primavara
Legat de facilitatile fiscale, a intervenit candidatul Viorel Balcan. El a recunoscut ca oamenii de afaceri trebuie sprijiniti, pentru ca, la urma urmei, ei aduc banii la buget, dar ca, la acest moment, ideea de criza e mai mult indusa de presa. In realitate, criza va ajunge in Romania abia undeva pe la primavara. Atunci o sa vedem, daca va fi cazul, sa adoptam masuri radicale. Din punctul lui de vedere insa, Braila nu va fi zguduita din temelii: "Avem o criza la Braila acum? E cineva dintre dvs in criza acum? Nu cred. Presa in momentul de fata forteaza nota, bancile forteaza nota si au o alta politica, greoaie, de ceva timp, pentru ca in spatele lor sint patronii si actionarii de afara, care le forteaza mina. Cred ca de criza in Romania se poate vorbi in primavara. Dar, cred, la Braila, nu o sa simtim ceva cumplit. Pentru ca nu avem agenti economici mari, care sa disponibilizeze mii sau sute de oameni. Iar in chestiunea cu statul, da, sint de acord, e cel mai rau platnic, societatea mea are de incasat de la stat miliarde. Culmea e ca pentru aceste intirzieri nimeni nu va plati penalizari, pe cind noi daca intirziem o zi, deja e nebunie".
"Sistemul bancar este un dezastru!"
Despre cum se misca banii in Romania, multe comentarii a avut si deputatul Mihai Tudose. El s-a referit insa, in principal, la sistemul bancar: "Sistemul bancar este un dezastru! Incepind de la termenele de decontare intre banci...ca sa nu mai vorbesc despre termene de decontare din cadrul aceleiasi banci. Intre doi clienti ai aceleiasi banci dureaza 7 zile sa ajunga banii de la unul la celalalt. Timp in care banii aceia nu produc nimic, nu exista.
Avem doua banci de stat: CEC si Exim Bank. Ambele au cerut, acum doua luni, scutire de plati catre stat pentru ca vor sa se capitalizeze. Ca presedinte al Comisiei Economice, am pus intrebarea: daca veti avea bani, ce masuri mai permisive pregatiti pentru investitori? Mi-au raspuns ca "aa.....pai intii ne capitalizam, apoi mai vorbim...peste 5 ani". Am dat aviz negativ solicitarilor lor, pentru ca nu poti doar sa ceri si sa nu dai nimic in schimb".
A intervenit, insa, din nou, Stefan Fusea: "Considerati ca, prin intermediul BNR, aveti pirghiile necesare pentru ca aceste doua banci de stat sa poata fi sprijinite ca sa ajute agentii economici?". Raspunsul a fost: "Este nevoie de o decizie politica la nivel guvernamental. Este nevoie de un guvern care sa-si propuna si sa faca chestia asta. Fiscalitatea e excesiva? Stiti cite modificari au fost facute, anul acesta, la Codul Fiscal? 520! Ce predictibilitate a afacerii, ce planuri pe termen lung...".
Oarecum bulversat de raspunsul parlamentarului, Gheorghe Puscasu, om de afaceri, dar si candidat, a intervenit: "Avem nevoie de o relaxare fiscala, asa e, dar, cred eu, principala problema este cea bancara. Nu exista reguli si legi care sa faciliteze accesul la credite. Sint foarte multe firme in incidenta de plata sau care urmeaza sa intre in incidenta de plata, sint foarte multe firme care nu mai gasesc masuri de existenta pentru productie. Asta este problema principala: creditele!. Alta problema care ar trebui sa fie in atentia parlamentarilor, gasirea de facilitati pentru atragerea de investitii".
92 de taxe pe cap de locuitor
Fiscalitatea excesiva si creditarea au fost principalele probleme identificate si de candidatul si inginerul agronom Ion Susanu. El a adaugat insa birocratia din aparatul de stat si necesitatea "unei mai mari aplecari" catre mediul rural si taranul roman: "Satul romanesc si taranul roman au nevoie de sprijin. Pentru taran, creditul bancar e doar un vis si problema asta trebuie rezolvata. De cealalta parte e nevoie de revederea actualei legislatii fiscale. Nu se poate, am ajuns in situatia ipocrita ca pe un cetatean sa existe 92 de taxe".
Tot in dubla ipostaza, de candidat dar si de director al unei firme multinationale de comert, a vorbit si Marian Dragomir: "Cunosc realitatea si problemele pe care le provoaca aceasta criza. De aceea consider ca avem nevoie de masuri concrete de minimalizare a lor. Poate cea mai importanta ar fi interventia BNR care sa stabileasca pentru bancile comerciale norme de creditare cu dobinda fixa pentru investitii, aceasta insemnind dezvoltare si locuri de munca. Mai trebuie o politica fiscala relaxata pentru cei care fac investitii pentru ca ei sa poata atrage fonduri europene, iar Romania sa nu mai fie doar simplu cotizant".
Pe ideea ca sistemul fiscal este exagerat, dar si ca intre oamenii de afaceri si stat exista o ruptura, a marsat si candidatul Doru Damian. Acesta s-a aratat indignat de birocratia existenta, dar si de incremenirea in care parca s-au afundat institutiile: "Companiile au luat-o cu informatizarea mult inaintea institutiilor statului. Este anormal sa aduc pe CD si pe suport de hirtie datele despre o firma si sa nu pot sa fac o plata electronic. Practic, trebuie sa scoatem din imobilitate institutiile statului, prin a-i obliga sa se informatizeze mai repede. Exista si o obstructie din partea unora care se gindesc ca daca informatizam, automat isi vor pierde locurile de munca. Cind eram director la Directia Muncii am introdus achizitiile publice prin intermediul Internetului si instantaneu s-au redus cheltuielile institutiei cu 40%".
"Tara este o corabie fara timona, in stare de furtuna"
"Criza economica exista, poate unii au resimtit-o mai acut, poate altii mai usor, dar e o realitate", a intervenit candidatul Nicolae Mitroi, care a tinut in mod deosebit sa salute initiativa de a aseza fata in fata politicieni si oameni de afaceri: "Eu am fost 3 ani prefect, spuneti-mi si mie de cite ori am reusit sa ne intilnim cu toti parlamentarii? Foarte rar, spre deloc! Asta este una din hibele pe care le avem si este de datoria celor care vor ajunge in Parlament din echipa braileana sa nu mai repete greseala asta. Ne aflam acum intr-o situatie delicata, cind criza bate la usa dar avem un guvern epuizat, Parlamentul nu mai are ce sa faca zilele astea si iata ca parcurgem o perioada in care, practic, tara este o corabie fara timona, in stare de furtuna".
Ca ideea intilnirii este foarte buna a subliniat si senatorul Ion Rotaru: "Cred ca cel mai important lucru la ora actuala este reprezentat de faptul ca avem nevoie de o lege a lobby-ului. Noi nu avem o lege care sa stabileasca clar ce poate sa faca un parlamentar, pina unde se intind competentele, atributiile lui, ca sa nu fie interpretat acel lucru si dus in alta zona. Si ma refer aici la aducerea de investitori, la sustinerea unei afaceri, la crearea conditiilor si a lobby-ului pe linga autoritatile locale pentru a sustine o afacere. A doua chestiune, in materie de administratie, trebuie modificata legea licitatiillor publice, care blocheaza la aceasta ora o serie intreaga de investitii deja promovate, care au resurse, care au banii si care nu se pot duce pina la capat pentru ca se gasesc tot felul de minti luminate care impiedica acest proces". Aflata in imediata apropiere a senatorului Rotaru, candidata Daniela Bartos a tinut sa explice: "Ce putem face noi pentru Braila? Cum putem face lobby pentru Braila si pentru mediul ei de afaceri? Putem. Avem pirghiile necesare, insa un lucru trebuie retinut. Pentru a avea succes, avem nevoie de majoritate. Daca nu sintem o echipa, e mult mai greu sa realizam ceva".
Ideal ar fi ca echipa de lobby sa fie a parlamentarilor de Braila, au punctat oamenii de afaceri, asa cum se intimpla in multe judete ale tarii, indiferent de culoarea politica.
Concluzii
Dupa mai bine de 3 ore de discutii, Anica Nisioi, in calitate si de presedinte al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura, a concluzionat: "Noi, mediul de afaceri in general, ne-am dorit o mai buna comunicare cu parlamentarii, ca sa vedem care ar fi ajutorul din partea lor pentru a trece peste criza. Este clar: se doreste o legislatie clara, care sa ne ajute, se doreste o sustinere din partea statului a sectorului economic si multe alte lucruri, printre care si stoparea creditarii statului de catre mediul de afaceri. Nu am venit sa facem reprosuri. Dar acum plec necajita de aici pentru ca toti ne-au spus ca stati, ca e vorba de majoritate ca sa poata sa treaca o lege. Hai sa fim abili, sa gasim toate pirghiile necesare. Am acordat circumstante atenuante Parlamentului pina acum pentru ca am spus ok, sint la inceput, invata politica, invata democratia. Dar de acum lucrurile stau altfel. Cine ramine in continuare dupa alegeri va trebui sa ne ia in serios.Trebuie sa se constientizeze ca ceea se face acolo si ce se vede acolo se transmite foarte usor catre mase, iar haosul de la nivel de societate se duce pina in cea mai mica unitate comerciala. Deci, nu facem reprosuri nimanui, am venit aici gindindu-ne ca impreuna ne spunem niste idei, poate va imbunatatiti programul. Nu va fortam sa faceti asta, dar ca buni braileni, ca oameni de afaceri, puteti sa interveniti".
In final, toti cei prezenti au convenit ca dupa stabilirea echipei de parlamentari, discutiile sa fie reluate in aceeasi formula, dar cu solutii ferme si termene de realizare.
