De doi ani, majoritatea angajatorilor locali se pling de faptul ca nu gasesc personal care sa le acopere locurile de munca ramase libere dupa plecarea in strainatate a meseriasilor. La nivel loca,l criza fortei de munca se cuantifica in sute de locuri vacante, pe care prea putini se inghesuie sa le ocupe. Fenomenul s-a acutizat pina la situatia in care patronii au bagat mina mai adinc in visterie si au acordat cresteri salariale in speranta ca, pe de o parte, vor fideliza forta de munca pe care o au si, pe de alta parte, vor atrage noi potentiali angajati. Se pare ca nu au reusit, intrucit o statistica la zi demonstreaza ca in ultimii ani tot mai multe persoane din afara tarii au fost aduse sa munceasca in Braila. Practic, in numai 30 de luni, numarul muncitorilor straini a crescut de 5 ori! Turci, bulgari, ucraineni, polonezi, italieni, germani, sint prezenti in oras unde muncesc cot la cot sau ii coordoneaza pe braileni. Si estimarile specialistilor in domeniu indica faptul ca venirea la munca a strainilor va cunoaste o evolutie efervescenta in perioada urmatoare, intrucit criza fortei de munca este departe de a fi solutionata. Plus ca importarea fortei de munca din strainatate este abia la inceput si este de asteptat ca angajatorii sa urmeze exemplul colegilor de breasla, care au apelat la aceasta solutie si au reusit astfel sa-si rezolve, macar in parte, problemele de personal. Una peste alta, varianta aducerii la munca a cetatenilor din afara granitelor poate fi privita si ca raspuns al angajatorilor locali la incercarea brailenilor de a-si vinde capacitatea de munca pe cit mai multi bani. Cu alte cuvinte incearca sa transmita un mesaj clar: "avem nevoie de voi dar, pina la urma, avem si alte variante mai ieftine"
Cei mai multi muncitori straini provin din Polonia si Turcia
Tot mai multi straini vin in Braila sa ocupe locurile de munca vacante pentru care patronii locali duc de luni de zile munca de convingere cu potentialii angajati braileni. O statistica la zi a Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Braila demonstreaza ca in evidentele institutiei apar aproape 160 de persoane care nu au cetatenie romana si care lucreaza in Braila. Chiar daca numarul nu pare mare, in comparatie cu cifrele inregistrate pina in urma cu circa doi ani si jumatate se poate observa o crestere importanta. Si acesta e doar inceputul, avertizeaza specialistii in resurse umane. Concret, la acest moment, 158 de cetateni din afara tarii lucreaza cu acte in regula in unitatile locale, comparativ cu 30 de muncitori straini la inceputul anului 2006. Dintre cei aproape 160 de muncitori, mai putin de jumatate, mai precis 76 de persoane, provin din tari membre ale Uniunii Europene, in timp ce majoritatea (82 persoane) vin din zone din afara spatiului comunitar. Detaliat, situatia se prezinta astfel: din zona UE cei mai multi sint bulgarii si polonezii, 34 si respectiv 36 persoane, dupa care urmeaza cetateni din Franta, Italia, Germania si Anglia. In ceea ce priveste importul de forta de munca din spatiul extracomunitar, cei mai multi muncitori provin din Turcia (36 persoane), Ucraina (30 persoane) si Republica Moldova (7 persoane) si doar citiva din fosta URSS, Peru, Libia si Iran. "Dintre muncitorii proveniti din tarile membre UE, 7 persoane au fost angajate direct prin contract de munca, in timp ce diferenta de 69 de persoane au venit prin detasare in Braila. In cazul muncitorilor din tari din afara spatiului comunitar, pentru 70 de persoane au fost obtinute autorizatii de munca, iar 12 persoane sint exceptate de la autorizare, intrucit fie au dobindit statut de cetatean protejat fie sint specialisti care nu aveau nevoie de autorizatie de munca", a explicat Dumitru Vaduva, inspector sef al ITM Braila.
Domeniul constructii si reparatii nave a importat cel mai mare volum de muncitori straini
Ca domenii in care sint ocupati cei mai multi muncitori straini, aceleasi date statistice indica industria constructiei si reparatii de nave. Un exemplu in acest sens este cazul santierului naval, unde se concentreaza mai mult de jumatate din forta de munca importata. Concret, la "Aker Braila" SA lucreaza 99 de persoane din afara granitelor tarii, dintre care 30 din Ucraina, 33 din Bulgaria si inca 36 din Polonia. "Cei mai multi dintre muncitorii din santierul naval au venit pe posturi de lacatus constructii nave, sudori dar si consultanti, meserii pentru care compania facuse mai multe campanii locale de recrutare, fara a reusi insa sa-si acopere necesarul de forta de munca", a spus Vaduva. De altfel, important de mentionat este ca la "Aker Braila" inspectorii de munca au aplicat o amenda consistenta, de peste jumatate de miliard de lei vechi, in contextul in care au descoperit ca pentru o grupa de circa 30 de muncitori ucraineni adusi prin detasare de la un santier naval din tara vecina, nu fusesera obtinute autorizatiile de munca necesare. De cealalta parte, conducerea "Aker Braila" a sustinut ca legislatia ar permite un termen de gratie pina la obtinerea documentelor impuse de legiuitor cu privire la munca strainilor in Romania.
"Angajatorii vor sa transmita un semnal fortei de munca locale, care dupa experienta Occidentului, cere salarii mari"
Primii cetateni straini au venit in Braila in perioada 1998 - 1999 si proveneau, in majoritate, din Turcia, domeniul de interes fiind cel al confectiilor textile. Media anuala a permiselor de munca inregistrate a fost de circa 20 persoane in primii ani si a crescut la circa 30 de persoane la finele anului 2005 inceputul lui 2006, cind a inceput sa se manifeste mult mai acut in plan local criza fortei de munca. "Din 2006 pina in prezent numarul cetatenilor din afara granitelor Romaniei a crescut continuu si constant ajungind la 158 de muncitori. De remarcat este faptul ca, la inceput, a fost adus personal care sa instruiasca salariatii locali sau au fost bucatari, care sa gateasca mincaruri traditionale patronilor si ulterior au fost transferati catre restaurantele deschise in oras de investitorii turci. La fel au procedat si italienii, care venisera pentru a investi in domeniul pielariei si incaltamintei", a precizat Vaduva. De asemenea, sursa citata a punctat ca importul fortei de munca din afara granitelor tarii este abia la inceput si ca fenomenul va lua amploare in perioada urmatoare, in contextul in care criza fortei de munca nu a fost solutionata. "Principalul motiv pentru care angajatorii prefera sa aduca forta de munca din alta tara este costul redus la fortei de munca importate, pentru ca sint multe persoane straine care accepta salariul minim pe economie. In al doilea rind, profesionistii care au mai ramas in tara, chiar daca au pretentii salariale ridicate, nu au nivelul de pregatire al celor care au plecat in strainatate, iar cel care ii angajeaza mai trebuie sa cheltuiasca pentru perfectionarea angajatului. De asemenea, un alt motiv ar putea fi si acela ca prin importul de forta de munca din strainatate, angajatorii vor sa transmita un semnal fortei de munca locale care, dupa experienta Occidentului, cere salarii mari. In acest context, ma astept sa creasca numarul de cetateni straini care lucreaza in Braila, cu atit mai mult cu cit in domenii cum ar fi confectiile textile, constructii si agricultura se manifesta puternic criza fortei de munca. Astfel, vom asista la cazuri in care vor fi adusi la munca cetateni din spatiul exsovietic si Orientul Mijlociu, pentru a satisface nevoia angajatorilor", a explicat Vaduva. El a adaugat ca "reversul medaliei" in cazul importului de forta de munca este, pe linga faptul ca angajatorul trebuie sa-si insuseasca notiuni de baza ale culturii muncitorilor importati, lipsa spatiilor de cazare. "Exista cazuri in piata locala a muncii in care cetatenii straini adusi in Braila sint cazati la hotel, pentru ca angajatorul nu are alte spatii. Se poate astfel ajunge la situatia in care costul cu forta de munca adusa din afara sa creasca si se va pune, totusi, problema rentabilitatii importului de muncitori din alte tari", a incheiat seful ITM Braila.
Cei mai multi muncitori straini provin din Polonia si Turcia
Tot mai multi straini vin in Braila sa ocupe locurile de munca vacante pentru care patronii locali duc de luni de zile munca de convingere cu potentialii angajati braileni. O statistica la zi a Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Braila demonstreaza ca in evidentele institutiei apar aproape 160 de persoane care nu au cetatenie romana si care lucreaza in Braila. Chiar daca numarul nu pare mare, in comparatie cu cifrele inregistrate pina in urma cu circa doi ani si jumatate se poate observa o crestere importanta. Si acesta e doar inceputul, avertizeaza specialistii in resurse umane. Concret, la acest moment, 158 de cetateni din afara tarii lucreaza cu acte in regula in unitatile locale, comparativ cu 30 de muncitori straini la inceputul anului 2006. Dintre cei aproape 160 de muncitori, mai putin de jumatate, mai precis 76 de persoane, provin din tari membre ale Uniunii Europene, in timp ce majoritatea (82 persoane) vin din zone din afara spatiului comunitar. Detaliat, situatia se prezinta astfel: din zona UE cei mai multi sint bulgarii si polonezii, 34 si respectiv 36 persoane, dupa care urmeaza cetateni din Franta, Italia, Germania si Anglia. In ceea ce priveste importul de forta de munca din spatiul extracomunitar, cei mai multi muncitori provin din Turcia (36 persoane), Ucraina (30 persoane) si Republica Moldova (7 persoane) si doar citiva din fosta URSS, Peru, Libia si Iran. "Dintre muncitorii proveniti din tarile membre UE, 7 persoane au fost angajate direct prin contract de munca, in timp ce diferenta de 69 de persoane au venit prin detasare in Braila. In cazul muncitorilor din tari din afara spatiului comunitar, pentru 70 de persoane au fost obtinute autorizatii de munca, iar 12 persoane sint exceptate de la autorizare, intrucit fie au dobindit statut de cetatean protejat fie sint specialisti care nu aveau nevoie de autorizatie de munca", a explicat Dumitru Vaduva, inspector sef al ITM Braila.
Domeniul constructii si reparatii nave a importat cel mai mare volum de muncitori straini
Ca domenii in care sint ocupati cei mai multi muncitori straini, aceleasi date statistice indica industria constructiei si reparatii de nave. Un exemplu in acest sens este cazul santierului naval, unde se concentreaza mai mult de jumatate din forta de munca importata. Concret, la "Aker Braila" SA lucreaza 99 de persoane din afara granitelor tarii, dintre care 30 din Ucraina, 33 din Bulgaria si inca 36 din Polonia. "Cei mai multi dintre muncitorii din santierul naval au venit pe posturi de lacatus constructii nave, sudori dar si consultanti, meserii pentru care compania facuse mai multe campanii locale de recrutare, fara a reusi insa sa-si acopere necesarul de forta de munca", a spus Vaduva. De altfel, important de mentionat este ca la "Aker Braila" inspectorii de munca au aplicat o amenda consistenta, de peste jumatate de miliard de lei vechi, in contextul in care au descoperit ca pentru o grupa de circa 30 de muncitori ucraineni adusi prin detasare de la un santier naval din tara vecina, nu fusesera obtinute autorizatiile de munca necesare. De cealalta parte, conducerea "Aker Braila" a sustinut ca legislatia ar permite un termen de gratie pina la obtinerea documentelor impuse de legiuitor cu privire la munca strainilor in Romania.
"Angajatorii vor sa transmita un semnal fortei de munca locale, care dupa experienta Occidentului, cere salarii mari"
Primii cetateni straini au venit in Braila in perioada 1998 - 1999 si proveneau, in majoritate, din Turcia, domeniul de interes fiind cel al confectiilor textile. Media anuala a permiselor de munca inregistrate a fost de circa 20 persoane in primii ani si a crescut la circa 30 de persoane la finele anului 2005 inceputul lui 2006, cind a inceput sa se manifeste mult mai acut in plan local criza fortei de munca. "Din 2006 pina in prezent numarul cetatenilor din afara granitelor Romaniei a crescut continuu si constant ajungind la 158 de muncitori. De remarcat este faptul ca, la inceput, a fost adus personal care sa instruiasca salariatii locali sau au fost bucatari, care sa gateasca mincaruri traditionale patronilor si ulterior au fost transferati catre restaurantele deschise in oras de investitorii turci. La fel au procedat si italienii, care venisera pentru a investi in domeniul pielariei si incaltamintei", a precizat Vaduva. De asemenea, sursa citata a punctat ca importul fortei de munca din afara granitelor tarii este abia la inceput si ca fenomenul va lua amploare in perioada urmatoare, in contextul in care criza fortei de munca nu a fost solutionata. "Principalul motiv pentru care angajatorii prefera sa aduca forta de munca din alta tara este costul redus la fortei de munca importate, pentru ca sint multe persoane straine care accepta salariul minim pe economie. In al doilea rind, profesionistii care au mai ramas in tara, chiar daca au pretentii salariale ridicate, nu au nivelul de pregatire al celor care au plecat in strainatate, iar cel care ii angajeaza mai trebuie sa cheltuiasca pentru perfectionarea angajatului. De asemenea, un alt motiv ar putea fi si acela ca prin importul de forta de munca din strainatate, angajatorii vor sa transmita un semnal fortei de munca locale care, dupa experienta Occidentului, cere salarii mari. In acest context, ma astept sa creasca numarul de cetateni straini care lucreaza in Braila, cu atit mai mult cu cit in domenii cum ar fi confectiile textile, constructii si agricultura se manifesta puternic criza fortei de munca. Astfel, vom asista la cazuri in care vor fi adusi la munca cetateni din spatiul exsovietic si Orientul Mijlociu, pentru a satisface nevoia angajatorilor", a explicat Vaduva. El a adaugat ca "reversul medaliei" in cazul importului de forta de munca este, pe linga faptul ca angajatorul trebuie sa-si insuseasca notiuni de baza ale culturii muncitorilor importati, lipsa spatiilor de cazare. "Exista cazuri in piata locala a muncii in care cetatenii straini adusi in Braila sint cazati la hotel, pentru ca angajatorul nu are alte spatii. Se poate astfel ajunge la situatia in care costul cu forta de munca adusa din afara sa creasca si se va pune, totusi, problema rentabilitatii importului de muncitori din alte tari", a incheiat seful ITM Braila.
