Hotărârea CCR privind invalidarea referendumului de demitere a lui Traian Băsescu a fost publicată, iar acesta revine la Cotroceni după o lună şi jumătate de la suspendarea sa.
Publicarea acestui act încheie perioada şi procedurile prin care Traian Băsescu a fost lăsat fără funcţie.
El a fost suspendat pe 6 iulie, a doua oară în cariera sa. Pe 7 iulie, Crin Antonescu a devenit preşedinte interimar.
Pe 29 iulie a avut loc referendumul de demitere. Pe 1 august, BEC a prezentat rezultatele finale. Conform datelor, prezența la vot a fost de 46,24% (8.459.053 persoane) din totalul de 18.292.464 al alegătorilor din listele electorale. Voturile exprimate pentru demiterea președintelui au fost într-un procent de 87,52% (7.403.836 persoane), iar persoanele care au votat împotriva demiterii lui Traian Băsescu reprezintă 11,15% (943.375 persoane). Voturile nule reprezintă 1,32% (111.842 buletine vot).
După prezentarea datelor, USL a contestat numărul total al alegătorilor şi a susţinut că de fapt sunt mai puţini, iar referendumul a fost de fapt valid. Scandalul listelor electorale "umflate" a dus la demisia a doi miniştri, Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, şi deschiderea unui dosar penal pe numele celui din urmă.
Pe 1 august, CCR a cerut date MAI şi INS despre listele electorale şi a analizat contestaţiile depuse de USL. Într-o altă şedinţă, Curtea Constituţională a stabilit că va pronunţa o decizie referitoare la validarea rezultatelor referendumului pe 31 iulie. Ulterior, termenul a fost devansat pentru 21 august. Pe 21 august, CCR a constatat că la referendum nu au participat cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu legea referendumului, astfel că Traian Băsescu poate să se întoarcă la Cotroceni.
Criza politică din România a căpătat proporţii internaţionale. Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a pus o serie condiţii României, unele referindu-se la lucruri pe care nu ar trebui să le facă preşedintele interimar şi anume schimbarea procurorilor general şi cel şef al DNA. Crin Antonescu a spus că asemenea condiţii sunt imixtiuni în politica din România. De asemenea, pe 13 august a vizitat România asistentul secretarului american de stat, Philip Gordon, care s-a întâlnit cu Traian Băsescu, Crin Antonescu şi Victor Ponta. În cadrul unei discuţii cu presa română, Gordon a spus, printre altele, că SUA au avut informaţii credibile privind fraudele la referendum. Antonescu a negat că americanul ar fi ridicat această problemă la discuţiile cu el şi a catalogat aceste informaţii drept o minciună. Nu în ultimul rând, Crin Antonescu a susţinut că revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni a fost impusă României din exterior.
În plus, absenţa lui Traian Băsescu de la Cotroceni a consemnat prima remaniere a Guvernului Ponta, fiind numiţi în Guvern prin decrete semnate de Crin Antonescu patru noi miniştri: Mona Pivniceru la Justiţie, Radu Stroe la Administraţie, Dan Şova la relaţia cu Parlamentul şi Mihai Voicu- ministru delegat pentru mediul de afaceri. De asemenea, Titus Corlăţean a preluat MAE, iar Mircea Duşa Internele.
