Liceu... Cite as avea sa scriu despre tine! Trebuie sa recunosc: de cind a inceput anul scolar, am un gind care ma framinta... Mi-am format o opinie stabila asupra vietii de liceu sau nu? La urma urmei ma aflu la nivelul de proaspat initiata in tainele liceenilor. Cu toate acestea, mi-am facut timp sa-mi verific pentru prima data lista cu propriile asteptari in ceea ce priveste liceul. Asteptarea numarul 1, cap de lista: privind noul colectiv! Intrebari, teorii, adevarate dezbateri interioare s-au lansat in mine in momentul in care am pasit pentru prima data in noua clasa! Coplesita de toate chipurile noi ce ma priveau, am crezut, la o prima vedere, ca imi va fi nu doar greu, ci ingrozitor de greu, faptul ca aveam de descoperit atitea personalitati, caractere atit de diferite! Dar timpul a trecut si prima impresie s-a schimbat radical. In momentul acesta realizez cit de placut, nicidecum greu, este acest prim test de initiere! Nota: pas trecut cu brio!
Asteptarea numarul 2: integrarea intre elevii din afara colectivului meu! Considerabil, cantitatea de explorare creste. Lasind prima impresie la o parte, situatia pare chiar complicata... atitea tipologii de elevi de descoperit, cei mai mari ca mine fiind deja initiati in ''ale liceului''! Primul lucru care imi vine in minte este: ''Fii rabdatoare, fata cu tact, la locul ei (asa cum, la urma urmei, ii sta bine unei boboace). Nu trebuie decit sa fii tu!''. In jurul meu aud tot felul de ''povesti de groaza'' din partea bobocilor, ca si mine, privind integrarea la acest nivel: ''Oare cum sa imi fac prieteni cit mai repede??? Vai, ce trebuie sa fac pentru a fi cit mai original in fata celor mari??? Ce trebuie sa fac ca sa ma accepte???... Sa vezi cu cita superioritate ne vor privi cei mai mari... ce urit ne vor trata''. Chiar amuzant, insa in acelasi timp, trist! In cazul multora, in special al celor naivi, aceasta tranzactie de la scoala generala la liceu reprezinta o schimbare a personalitatii in sensul de adoptare a unei false masti. Nu caut sa ma afirm prin ceea ce nu sint cu adevarat, nu vreau sa fac ceva ce nu ma reprezinta doar pentru a lega prietenii false, la rindul lor. Singurul lucru care ma pune intr-adevar pe ginduri in aceasta privinta este acesta: atita timp cit toti adopta masti false, eu cum voi sti pe cine sa aleg, din aceasta mare masa de elevi, atit de diferiti (sau mai putini diferiti) intre ei?... si atit. Doar atit am de zis: liceenilor, loviturile voastre nu fac decit sa ma faca mai puternica! Lasind frustrarea la o parte... nota asupra vecinilor de liceu: in curs de evaluare.
Sarind sirul asteptarilor, pivirea ajunge la o asteptare notata in timpul vacantei de vara: '' frinds 4 ever''- ul din generala! Desi eram nerabdatoare sa descopar tainele liceului, despartirea de scoala generala ma intrista, inspaimita, chiar. Cine poate uita aventurile din pauza mare, din curtea scolii, stringerea degetelor firave si promisiunea ''friends 4 ever''? Oare aceasta ramine o particica goala, cu timpul stearsa de viata de liceu? Sau oare tu, viata de liceu, vei regreta aceasta ruptura? Asteptind raspunsul... nota: viitorul pare optimist! Sigur viata de liceu ne pregateste lucruri mari, surprinzatoare, insa toate la timpul lor!
Desigur, nu as avea cum sa uit ucigatoarea asteptare... Noii profesori, prima impresie in fata'' juriului''... dar in cauzul de fata nu pot spune decit... NOTA: categoric in curs de evaluare... evaluare prin sirguinta si constiinta!
Oare numarul de asteptari are vreo limita? Oare fiecare asteptare se va finaliza asa cum fiecare viseaza? Oare viata de liceu aduce doar frustrare, dezamagire, lacrimi, in ceea ce ne priveste? Oare viata de liceu nu face decit sa ne clarifice viziunea asupra vietii, ne duce pe culmile fericirii, ne face sa ne simtim impliniti pe toate planurile? Sau poate doar mixeaza un cocktail intre toate acestea.
Nu-mi mai ramin decit vreo 4 ani sa primesc raspunsurile! Poate nu am sa le primesc, dar cu siguranta eu am sa le astept! Am timp destul! Viata de liceu...fereste-te, caci vin cu forte proaspete, gata sa primesc toate loviturile, sagetile, din partea ''acolitilor'' tai! Viata de liceu, astept sa te plac si la rindul tau sa ma placi!
Nota asupra asteptarilor: desi m-a cuprins suspansul, privesc viata de liceu ca fiind roz! Catre liceeni: aceasta a fost o conversatie intre mine si viata de liceu! Ramine la aprecierea voastra daca sinteti sau nu de acord cu ea, daca o intelegeti sau nu!
Asteptarea numarul 2: integrarea intre elevii din afara colectivului meu! Considerabil, cantitatea de explorare creste. Lasind prima impresie la o parte, situatia pare chiar complicata... atitea tipologii de elevi de descoperit, cei mai mari ca mine fiind deja initiati in ''ale liceului''! Primul lucru care imi vine in minte este: ''Fii rabdatoare, fata cu tact, la locul ei (asa cum, la urma urmei, ii sta bine unei boboace). Nu trebuie decit sa fii tu!''. In jurul meu aud tot felul de ''povesti de groaza'' din partea bobocilor, ca si mine, privind integrarea la acest nivel: ''Oare cum sa imi fac prieteni cit mai repede??? Vai, ce trebuie sa fac pentru a fi cit mai original in fata celor mari??? Ce trebuie sa fac ca sa ma accepte???... Sa vezi cu cita superioritate ne vor privi cei mai mari... ce urit ne vor trata''. Chiar amuzant, insa in acelasi timp, trist! In cazul multora, in special al celor naivi, aceasta tranzactie de la scoala generala la liceu reprezinta o schimbare a personalitatii in sensul de adoptare a unei false masti. Nu caut sa ma afirm prin ceea ce nu sint cu adevarat, nu vreau sa fac ceva ce nu ma reprezinta doar pentru a lega prietenii false, la rindul lor. Singurul lucru care ma pune intr-adevar pe ginduri in aceasta privinta este acesta: atita timp cit toti adopta masti false, eu cum voi sti pe cine sa aleg, din aceasta mare masa de elevi, atit de diferiti (sau mai putini diferiti) intre ei?... si atit. Doar atit am de zis: liceenilor, loviturile voastre nu fac decit sa ma faca mai puternica! Lasind frustrarea la o parte... nota asupra vecinilor de liceu: in curs de evaluare.
Sarind sirul asteptarilor, pivirea ajunge la o asteptare notata in timpul vacantei de vara: '' frinds 4 ever''- ul din generala! Desi eram nerabdatoare sa descopar tainele liceului, despartirea de scoala generala ma intrista, inspaimita, chiar. Cine poate uita aventurile din pauza mare, din curtea scolii, stringerea degetelor firave si promisiunea ''friends 4 ever''? Oare aceasta ramine o particica goala, cu timpul stearsa de viata de liceu? Sau oare tu, viata de liceu, vei regreta aceasta ruptura? Asteptind raspunsul... nota: viitorul pare optimist! Sigur viata de liceu ne pregateste lucruri mari, surprinzatoare, insa toate la timpul lor!
Desigur, nu as avea cum sa uit ucigatoarea asteptare... Noii profesori, prima impresie in fata'' juriului''... dar in cauzul de fata nu pot spune decit... NOTA: categoric in curs de evaluare... evaluare prin sirguinta si constiinta!
Oare numarul de asteptari are vreo limita? Oare fiecare asteptare se va finaliza asa cum fiecare viseaza? Oare viata de liceu aduce doar frustrare, dezamagire, lacrimi, in ceea ce ne priveste? Oare viata de liceu nu face decit sa ne clarifice viziunea asupra vietii, ne duce pe culmile fericirii, ne face sa ne simtim impliniti pe toate planurile? Sau poate doar mixeaza un cocktail intre toate acestea.
Nu-mi mai ramin decit vreo 4 ani sa primesc raspunsurile! Poate nu am sa le primesc, dar cu siguranta eu am sa le astept! Am timp destul! Viata de liceu...fereste-te, caci vin cu forte proaspete, gata sa primesc toate loviturile, sagetile, din partea ''acolitilor'' tai! Viata de liceu, astept sa te plac si la rindul tau sa ma placi!
Nota asupra asteptarilor: desi m-a cuprins suspansul, privesc viata de liceu ca fiind roz! Catre liceeni: aceasta a fost o conversatie intre mine si viata de liceu! Ramine la aprecierea voastra daca sinteti sau nu de acord cu ea, daca o intelegeti sau nu!
