Programul "Lapte-corn" a debutat în acest an sub auspicii ceva mai bune. Înlocuirea laptelui dulce cu iaurt a determinat elevii să fie mai receptivi la gustarea primită, deşi aproximativ 30% dintre ei refuză în continuare produsele.
La Şcoala "Mihai Eminescu", unde în anii trecuţi laptele ajungea în mare măsură pe jos, la căţeii sau pisicile de pe stradă, acum produsele sunt consumate. Administratorul şcolii, Marioara Neguleasa, a precizat că situaţia este mult mai bună decât în 2009. "Acum elevii mănâncă mai bine iaurtul, care este chiar bun. Situaţia s-a schimbat mult faţă de anul trecut, când ne dădeau lapte dulce. Cu cornul situaţia este neschimbată. Sunt în termen, dar aspectul lasă de dorit. Ni s-a spus că este din cauza lipsei aditivilor, aşa că nu am mai reclamat nicăieri. Unii copii mănâncă, alţii nu, dar nici nu mai sunt aruncate produsele ca în anii trecuţi". Directorul şcolii, prof. Evelina Dumitraşcu, a explicat că elevii au fost învăţaţi să nu mai lase nimic în coşuri, să ducă produsele acasă dacă nu mănâncă sau să le ofere altui copil care vrea supliment. La pauza mare sunt aduse în clase coşurile cu produse, sunt aşezate undeva în spatele clasei, iar copiii iau de acolo. Până la sfârşitul programului nu mai rămâne nimic.
Cornurile sunt mici, tari şi aproape fără zahăr
Şi la Şcoala "Ion Creangă" se simte o îmbunătăţire în programul "Lapte-corn" de când se aduce iaurt, însă tot mai sunt mulţi copii care refuză produsele. Anul trecut trei clase nu luau nimic, iar produsele erau donate căminului de bătrâni. "La un moment dat, nici bătrânii nu le mai voiau, se săturaseră şi am fost nevoiţi să găsim alte soluţii. Şi acum facem sacoşele cu ce rămâne, pentru cei mai nevoiaşi, care au nevoie de suplimente. La clasa I, chiar zilele trecute, un elev se plângea că-l doare stomacul. L-a întrebat învăţătoarea dacă a mâncat dimineaţă şi a spus că nu. I-a adus un corn şi un pahar de iaurt şi le-a mâncat pe nerăsuflate. După aceea a aflat învăţătoarea că, de fapt, el nu mâncase nimic nici seara anterioară pentru că «mâncase bine» la prânz, o bucată mare de pâine. Sunt cazuri de sărăcie cumplită, iar aici programul este mai mult decât binevenit", a spus directorul Victor Buzea.
Cornurile, muniţie de aruncat după colegi
La Şcoala "Ion Băncilă", la început, cornurile erau muniţie de "război" între colegi, aşa cum se întâmplă în aproape toate şcolile. Când copiii primeau unt, acesta ajungea pe calorifere, pe pereţi, oriunde, mai puţin în stomacul lor. Ba chiar se făceau "concursuri" de tras la ţintă cu bucăţelele de unt primite. Abia după ce profesorii au atras atenţia că folosirea acestor produse pentru joacă era un act de indisciplină, fenomenul s-a mai diminuat. Conducerea Şcolii "Băncilă" îşi aminteşte că cel mai bine au fost primite napolitanele, biscuiţii sau turta dulce. Şi la această şcoală aproximativ 30% dintre copii nu mănâncă produsele din program, dar, şi aici, sunt luate de cei care au nevoie. "Nu înţeleg de ce aceste cornuri nu au decât făină şi foarte puţin zahăr, când în oraş găsim cornuri foarte bune, dulci, pe care copiii le-ar mânca foarte bine, cu tot atâţia bani", se întreabă, pe bună dreptate, directorul adjunct Eleonora Gheorghiu.
Aşa arătau cornurile pe care producătorii le-au promis la debutul programului
Şi la Şcoala nr. 10 copiii sunt ţinuţi din scurt şi nu mai aruncă prin clasă cornuri, dar nici nu le mănâncă pentru că sunt tari, fără zahăr, fără arome. O simplă bucată de pâine, nici aceea foarte proaspătă. "La început era nenorocire. Aruncau cornurile, cutiile cu iaurt, însă când i-am anunţat că sunt monitorizaţi şi că cei prinşi că aruncă vor fi sancţionaţi s-au liniştit", a explicat directorul Valentina Duca. Cornurile au fost calificate ca nemâncabile şi de către Dumitra Mileşan, directorul adjunct de la Şcoala "Alecsandri. "Iaurtul este mai bun, se mănâncă, dar cornul nu se poate. E drept, copiii săraci le mănâncă, iau şi acasă, dar ele au o calitate sub orice critică". Bătaie pe produsele din programul "Lapte-corn" este şi la Şcoala "Anton Pann". Aici nu există produse lăsate pentru alţii. "Mulţi copii cer şi supliment, dar nu avem de unde să le dăm. Pentru majoritatea acest program este un real ajutor pentru că nici acasă nu prea au ce mânca", a spus directorul Cici Bolovan. Aceeaşi situaţie este şi la Şcoala "Radu Tudoran". Directorul adjunct Elena Matetovici spune că cei mici se bat aproape pe produse, iar cei care au pacheţel de acasă nu-l mai mănâncă. "Probleme vom avea când vor primi mere, pentru că sunt nespălate, iar cei 400 de copii au la dispoziţie doar o singură toaletă funcţională. Nu ştiu cum vom rezolva această situaţie", a explicat prof. Elena Matetovici.
Cert este că o bună parte dintre elevi se bucură de program, în timp ce alţii nu au nevoie de produse şi le risipesc. Dacă şi cornul ar fi de calitate, poate că şi cei 30% dintre elevii care-l refuză l-ar mânca şi programul şi-ar atinge ţinta. Aşa, sunt mulţi bani aruncaţi pentru efecte mici.
Deşi am încercat să aflăm cine sunt subcontractorii, adică producătorii, atât pentru produsele de panificaţie cât şi pentru cele lactate, conducerea firmei Risk, câştigătoarea programului, nu a putut fi contactată pentru a ne furniza aceste informaţii.
