Excepţia de necosntituţionalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoaşterea uniuii şi în România a fost dezbătută miercuri la Curtea Constituţională, argumentele principale fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată, preşedintele CNCD pledând în favoarea cuplului.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au contestat articolul 277 alin. 2 şi 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.
În pledoaria sa în faţa judecătorilor, avocata cuplului de gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa "detaliază felul în care dreptul la viaţă privată şi familie şi dreptul de a nu fi discriminat, incluse şi în Constituţia României, ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei, iar Constituţia României este clară: apără şi protejează drepturile la viaţă privată şi de familie în mod egal pentru toţi cetăţenii ţării".
Iustina Ionescu a mai spus în faţa CCR că faptul că statul român nu recunoaşte căsătoria clienţilor săi, încheiată în 2010 în Belgia, e ca şi cum "relaţia lor de 14 ani nu există" pentru că cei doi "nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică". "Doar şase state din cele 28 ale Uniunii Europene interzic explicit prin Constituţie căsătoriile homosexuale", a mai adăugat avocata, precizând că ţara noastră nu se numără printre acestea şi că, prin urmare, "în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei".