Sute de mii de euro, bani publici îngropaţi în stadioane şi baze sportive de care nimeni nu avea nevoie. Este vorba despre contracte de construcţie sau reabilitare, modernizare de baze sportive sau stadioane, date în folosinţă cu ani buni în urmă, dar unde nu se joacă nici măcar o miuţă. Culmea, la mijloc au fost bani publici pompaţi de statul român şi autorităţile locale pentru finanţarea lucrărilor respective. În final, obiectivele sportive au fost recepţionate cu mare fast de primarii de comune, după care s-a pus lacătul, iar comunităţile respective nu au beneficiat în niciun fel de pe urma lor. În sensul că nu au urmărit în toţi aceşti ani nici măcar un meci de fotbal sau orice altceva organizat la nivel de comunitate. Cele mai elocvente exemple sunt bazele sportive din Salcia Tudor şi Mihai Bravu, unde s-au cheltuit sute de mii de lei degeaba. Pentru că n-au fost folosite, evident nici nu au fost întreţinute, astfel că acum clădirile şi suprafeţele de joc arată deplorabil. Există şi exemple pozitive, în care pe stadioanele din localităţi cum ar fi Plopu şi Râmnicelu chiar se întâmplă acţiuni sportive, iar suprafeţele de joc au rămas ca la început, ca nişte mese de biliard.
În ultimii 5 - 6 ani s-au băgat bani cu nemiluita în construirea, reabilitarea şi modernizarea de stadioane, săli de sport şi baze sportive. La nivel naţional au fost concepute programe guvernamentale prin care s-au finanţat astfel de proiecte. Evident, şi judeţul Brăila a primit o felie din marele tort. Din păcate, timpul a dovedit că banii au fost cheltuiţi degeaba. De ce spunem asta? Simplu: o mulţime de astfel de obiective sportive au ajuns din nou în paragină pentru că n-au fost întreţinute. Sau pur şi simplu stau închise şi nu se organizează niciun eveniment sportiv acolo.
Iată şi câteva exemple grăitoare, spunem noi, de investiţii fără cap şi coadă.
La Mihai Bravu, de exemplu, a fost realizat un stadion pentru care comunitatea locală a plătit o factură de 380.327 lei fără TVA (peste 3,8 miliarde lei vechi). Contractul a ajuns la SC "Mircuma Com" SRL Brăila. Obiectivul de la Mihai Bravu a fost recepţionat de beneficiarul final, Primăria Victoria, dar de la inaugurare şi până acum nu s-a organizat acolo niciun eveniment sportiv. Cu alte cuvinte, investiţia s-a potrivit ca nuca-n perete pentru comunitatea din satul Mihai Bravu, mulţi dintre tinerii şi copiii talentaţi ai comunei fiind nevoiţi să meargă la Berteşti, la kilometri distanţă, pentru a putea să joace fotbal. Ce-i drept, pe un teren bun, construit tot din bani publici.
La fel s-a întâmplat şi la Salcia Tudor, unde în 2008 Primăria a inaugurat cu surle şi trâmbiţe ambiţioasa investiţie constând în bază sportivă cu teren de fotbal. Iată ce declara la vremea respectivă primarul de atunci, Jan Buzatu: "Am reuşit să obţinem două proiecte, primul fiind reabilitarea, dotarea şi modernizarea căminului cultural, iar cel de-al doilea construcţia stadionului de fotbal. Această investiţie, la care 75% din fonduri au venit de la Consiliul Judeţean, iar 25% de la Consiliul Local a costat cam 2,4 miliarde lei vechi. Baza sportivă va fi utilizată atât de copiii din comună, bineînţeles după un program stabilit, dar şi de viitoarea formaţie de seniori, pe care vrem să o înscriem în Campionatul Judeţean de fotbal". La momentul respectiv s-a organizat chiar şi o festivitate oficială în cadrul căreia a avut loc un meci de fotbal între foste glorii ale fotbalului brăilean, printre care s-au regăsit Sandu Minciu şi Victor Titirişcă, şi o echipă formată din localnici. Din promisiunile de atunci ale fostului primar, nu s-a întâmplat mare lucru. Asociaţia Judeţeană de Fotbal Brăila a purtat discuţii cu reprezentanţii comunităţii locale privind înfiinţarea unei echipe de fotbal proprii, însă iniţiativa a rămas fără rezultat. Totuşi, pe terenul respectiv, timp de un an, a evoluat echipa Unirea Măxineni după care, practic, din 2009 s-a pus lacătul pe stadion.
Nici la Urleasca lucrurile nu stau roz în ce priveşte sportul. Acolo este în derulare o investiţie în realizarea unei baze sportive cu teren de fotbal, vestiare şi tribune. Lucrarea a fost atribuită în decembrie 2009 tot firmei "Mircuma Com" SRL din Brăila, în cadrul unui contract cu o valoare de 610.000 lei (fără TVA). Termenul final de predare era decembrie 2013, dar la acest moment, de pe suprafaţa de joc lipseşte cu desăvârşire gazonul. Echipă de fotbal există în comună şi chiar una de top din Liga a V-a, dar jucătorii din Urleasca îşi dispută meciurile de pe teren propriu la vecinii din comuna Traian.
Niciunul dintre primarii localităţilor mai sus menţionate nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere.
Cu gazonul plin de găuri
Dacă am văzut până acum trei terenuri în care s-au băgat bani şi nu s-a întâmplat nimic notabil din punct de vedere sportiv, să trecem şi la exemple de baze sportive care s-au deteriorat pentru că nu au fost condiţii să fie întreţinute după ce s-au terminat lucrările de investiţii acolo.
La Vădeni s-au făcut investiţii în terenul de sport al comunei, mai ales că este vorba de o localitate cu tradiţie fotbalistică. Zeci de meciuri s-au disputat acolo dar, treptat, terenul s-a deteriorat. "Căldurile de acum 2 - 3 ani au afectat puternic gazonul şi au apărut porţiuni fără iarbă şi astfel denivelări. Dar din această primăvară, vom face demersurile necesare astfel încât să acoperim suprafeţele unde gazonul a fost ars de soare. Avem în plan şi realizarea unei investiţii într-un teren cu gazon sintetic, dar realizarea acestui obiectiv ţine de fondurile pe care vom reuşi să le obţinem. Avem tradiţie în fotbal şi trebuie să asigurăm o continuitate", ne-a declarat Coman Stanca, primarul comunei Vădeni.
În cazul localităţii Bordei Verde lucrurile stau cam la fel: în 2007 s-au făcut lucrări de investiţii în terenul de sport, care au costat la vremea respectivă circa 82.400 lei (fără TVA), dar pentru că nu au avut posibilităţi să ude gazonul, suprafaţa de joc s-a deteriorat văzând cu ochii.
Ambele comune au echipe de fotbal ce activează pe locuri fruntaşe în Liga a V-a, iar bucuria de a evolua pe suprafeţe bune de joc a fost foarte scurtă. Acum jucătorii se chinuie cu gropile din gazon şi prioritatea lor pe timpul jocului nu este numai de a câştiga meciul, ci mai ales de a nu se accidenta pe teren.
Stadioane încă se mai construiesc
Ţinând cont de recomandările făcute de Asociaţia Judeţeană de Fotbal, multe localităţi şi-au construit baze sportive care nu sunt folosite numai de echipele de fotbal, ci şi de membrii comunităţilor locale. Cap de afiş ar putea fi baza sportivă de la Însurăţei, care deţine un teren ce ar putea fi omologat oricând pentru Liga a II-a. Şi tot în aceeaşi categorie ar putea intra şi stadionul de la Ianca, "Ştefan Vrăbioru". La concurenţă cu ele sunt două baze sportive omologabile pentru eşaloanele superioare, de la Plopu şi Râmnicelu, localităţi cu tradiţie fotbalistică şi cu echipe în Liga a V-a. Mai sunt baze sportive în stare bună şi la Tudor Vladimirescu, Gropeni şi Traian.
De menţionat că sunt în faza de construcţie stadioane la Unirea şi Măxineni, cu menţiunea că în prima localitate, de investiţii se ocupă firma de construcţii "Grafitti Construct", valoarea contractului fiind cu puţin peste 500.000 lei (fără TVA), iar la Măxineni contractor este "Oyl Company" SRL din judeţul Ialomiţa, cu o valoare a investiţiei de circa 635.000 lei (fără TVA).
Potrivit Registrului Comerţului, firma "Mircuma Com" SRL este proprietatea lui Mogoş Curcă, iar unitatea se află în procedură de dizolvare în urma intrării în faliment. În ce priveşte "Grafitti Construct", aceeaşi bază de date arată că este proprietatea lui Gabriel Ghenea, cel care anul trecut a cumpărat şi SC "Confort 2000", ce a aparţinut regretatului Corneliu Alexandru Pipera.
