MAE, prin intermediul Ambasadei României la Paris şi a consulatelor sale din Franţa, este în dialog permanent cu autorităţile franceze pentru a verifica modul în care se desfăşoară repatrierile cetăţenilor români de etnie roma, a precizat Ministerul de Externe, la solicitarea NewsIn.
Ministerul de Externe se asigură că drepturile cetățenilor de etnie roma sunt "respectate".
"Din informaţiile deţinute, rezultă că repatrierile sunt voluntare, cu acceptul persoanelor în cauză. MAE reiterează susţinerea fermă pentru respectarea principiului liberei circulaţii a persoanelor în spaţiul european", se arată în răspunsul Ministerului de Externe.
Poliția franceză a început o amplă operațiune de demolare a taberelor ilegale de romi, după ce Guvernul socialist a promis că va lua măsuri în acest sens, pe motiv de sănătate publică.
Joi dimineață au fost demolate două tabere din apropiere de Lille, unde locuiau circa 200 de romi. Acțiuni similare au avut loc la Paris și în zona orașului Lyon.
Aproximativ 240 de romi au plecat joi din Lyon cu avionul spre București, după ce au acceptat voluntar să se întoarcă acasă.
Criticii susțin că socialiștii recurg la aceleași metode ca fostul președinte Nicolas Sarkozy.
Ministrul de interne, Manuel Valls, a declarat miercuri că deciziile instanțelor de demolare a taberelor vor fi executate "cu fermitate".
Condițiile neigienice din aceste tabere sunt inacceptabile, a mai spus el.
Valls a precizat că politicienii și asociațiile locale au fost sfătuite să ofere locuințe adecvate grupurilor vulnerabile, precum copii sau femei gravide.
Decizia din 2010 a fostului președinte Sarkozy de a demola taberele ilegale de romi și de a-i expulza pe aceștia a atras critici dure din partea Comisiei Europene și a unor state membre UE.
Un activist ca pledează pentru drepturile romilor a precizat pentru France 3 că revenirile voluntare în țările de origine sunt, de fapt, "expulzări deghizate". Totodată, el a precizat că sumele pe care romii le primesc - 300 un adult, 100 un copil - reprezintă o risipă a banului public, deoarece mulți se reîntorc în Franța.
Deși romii care ajung în Franța sunt cetățeni europeni, majoritatea din România și Bulgaria, legea franceză le cere să aibă un permis de muncă sau să dovedească faptul că dispun de mijloace de a se întreține dacă intenționează să stea mai mult de trei luni.
