Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului şi secretul corespondenţei, însă prioritar este dreptul la viaţă, chiar dacă ajunge să fie îngrădit dreptul la comunicare.
"Cu siguranţă trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului, dreptul la corespondenţă, la comunicare, de a nu te imixtiona, autoritate a statului, şi de a nu îngrădi astfel de drepturile. Dar, pe de altă parte, haideţi să spunem că şi dreptul la viaţă este tot dreptul persoanelor, este dreptul nostru, al tuturor, şi atunci, între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, bineînţeles alegem dreptul la viaţă, chiar cu diminuare sau cu îngrădirea, în limite legale bineînţeles şi cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondenţă şi comunicare", a spus Tiberiu Niţu, după şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.
Procurorul general al României a subliniat faptul că, în urma incidentelor din Franţa, instituţiile statului vor avea o altă perspectivă asupra Legii "Big Brother" şi a Legii cartelelor pre-pay.
"Cred că, în actualul context, şi celelalte instituţii implicate în elaborarea actelor normative, în promulgare, în controlul asupra constituţionalităţii vor avea o opinie puţin schimbată. (...) Dacă un titular de abonament este identificat, dreptul lui nu a fost în niciun fel încălca. Atunci de ce cel care ia o cartelă preplătită ar fi ilegal să fie identificat?", a spus Tiberiu Niţu, referitor la faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că Legea "Big Brother" încalcă legea fundamentală.
Anterior, procurorul general al României a declarat că, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, că legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.
Întrebat dacă se impune o nouă lege, pe modelul legii privind reţinerea datelor generale, cunoscută drept Legea "Big Brother", dar care a fost contestată şi declarată neconstituţională, procurorul general al României a spus că nu vrea să facă aprecieri sau comparaţii cu alte legi, dar consideră că se impune adoptarea unor acte normative eficiente, care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism.
Procurorul general al României a mai spus că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporţionată.
Legea 82/2012, cunoscută drept legea "Big Brother", prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea "Big Brother" este neconstituţională.
Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti - Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski).
Doi fraţi de naţionalitate franceză născuţi la Paris, Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, şi Chérif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, un jihadist cunoscut serviciilor antiteroriste, au fost identificaţi drept presupuşii autori ai atacului şi sunt căutaţi de poliţie.
Un al treilea suspect, Hamyd Mourad, în vârstă de 18 ani, care i-ar fi ajutat pe cei doi fraţi să comită atacul sângeros de la sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo, s-a predat poliţiei, au anunţat surse concordante, citate de AFP.
Şapte persoane, bărbaţi şi femei din anturajul celor doi fraţi, se află joi în arest preventiv în cadrul anchetei, a anunţat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, relatează AFP.
