Brăila este judeţul care a primit cei mai puţini bani de la Guvern la ultima alocare bugetară din Fondul de rezervă. Cu doar 4,39 milioane de lei, ne situăm pe ultimul loc în rândul judeţelor pentru care, chiar înainte de Florii, Executivul a făcut cadouri în bani primăriilor de municipiu, comunale, dar şi consiliilor judeţene. Suma nu este împărţită echitabil tuturor primăriilor din judeţ, pentru că "norocoase" sunt doar 12 comune din Brăila. Restul de 30, plus Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila, au primit un mare zero. Cele mai multe primării care au primit bani la alocarea de săptămâna trecută sunt conduse de membri PDL şi există doar o singură primărie PNG-istă şi încă una PRM-istă. Nicăieri în listă nu apare pentru judeţul nostru vreo primărie condusă de un edil din alianţa USL. De altfel, la nivel naţional s-a iscat un întreg scandal pe această temă întrucât, privită în ansamblu, lista cadourilor de la Guvern are preponderent culoarea portocalie.
Guvernul a aprobat în şedinţa din 3 aprilie o hotărâre privind alocarea sumei de 648,233 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale. "Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 (...). Principiile de repartizare a acestor bani sunt plata arieratelor şi cofinanţarea unor proiecte care sunt finanţate din fonduri nerambursabile", a afirmat, într-un briefing de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. Fondurile au fost alocate ca urmare a unor solicitări venite din partea administraţiilor publice locale aflate în criză financiară acută, generată de reducerea veniturilor la buget, unele dintre ele în incapacitate de a mai funcţiona în perioada următoare.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a menţionat că centralizarea acestor solicitări s-a făcut la nivelul prefecturilor, pe baza cererilor primăriilor, apoi la Ministerul Administraţiei şi Internelor, subliniind că alocările de fonduri s-au efectuat fără a se ţine cont de culoarea politică a primăriilor.
Cu toate aceste asigurări, inclusiv din partea premierului Răzvan Ungureanu, la nivel de ţară, repartizarea pe primării s-a făcut strict pe criterii politice. O dovedeşte chiar documentul în baza căruia s-au dirijat banii, întrucât devine clar faptul că tot primarii pedelişti au luat caimacul banilor alocaţi de la Guvern. Conform Hotărârii de Guvern publicate la sfârşitul săptămânii trecute, alocarea de bani din Fondul de rezervă bugetară a fost făcută pe ochi frumoşi, de culoare "portocalie": de cele mai multe fonduri au parte primarii care fac parte din PDL.
Alocarea pentru Brăila este infimă în comparaţie cu alte judeţe
La fel stau lucrurile şi la Brăila, pentru că majoritatea comunelor prinse în listă sunt conduse de PDL-işti. Dar şi mai grav este faptul că, prin raportare la nivel naţional, judeţul nostru este pe ultimul loc atât în ce priveşte numărul de primării nominalizate la "prima de iepuraş", cât şi după criteriul sumelor alocate. În cazul Brăilei, repartizarea a totalizat suma de 4,39 milioane lei. Cu titlu de comparaţie, la coada listei, alături de noi, se mai situează judeţele Vrancea şi Ialomiţa cu 5,9 milioane respectiv 5,7 milioane lei. Dacă ne raportăm la nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte, diferenţele defavorabile judeţului nostru sunt şi mai evidente. De exemplu, Tulcea are o repartizare de 16,9 milioane de lei (36 de localităţi), urmată de Buzău - 11,98 milioane (34 localităţi), apoi Constanţa cu 9,7 milioane (31 localităţi), Galaţi - 8 milioane (29 localităţi), Vrancea cu 5,92 milioane (19 localităţi) şi, în fine, Brăila cu nici 4,4 milioane de lei (12 localităţi). Dacă ducem mai departe comparaţia, se observă clar că alocarea către Consiliul Judeţean Neamţ, de exemplu, însumată cu repartizarea către Primăria Neamţ - 56,6 milioane lei - reprezintă mult mai mult decât suma distribuită Brăilei. Iar astfel de exemple nu sunt singulare, pentru că avem cazul municipiului Călăraşi care, de unul singur, are o alocare de 4,12 milioane de lei sau primăriile din Oţelu Roşu şi Moldova Nouă (judeţul Caraş-Severin) care, împreună, au 5 milioane de lei. De asemenea, sume mai mari decât alocarea per întreg judeţul Brăila sunt şi la Consiliul Judeţean Covasna, unde se discută despre 4,88 milioane de lei, plus oraşul Sfântu Gheorghe cu încă 3,36 milioane lei. De departe, însă, cea mai mare sumă alocată individual unei Unităţi Administrativ Teritoriale este în cazul CJ Dâmboviţa - 10 milioane lei, plus alte 45 de comune dâmboviţene care au, în medie, 100.000 fiecare.
Stancu: "Mă aşteptam nici la PDL să nu dea!"
Revenind la situaţia din judeţul nostru, dacă vă întrebaţi care sunt cele 12 primării norocoase, vă spunem că lista se prezintă astfel: Bordei Verde (primar PDL-ist) - 530.000 lei, Cazasu (PRM) - 160.000 lei, Făurei (PDL), Frecăţei (PDL), Gropeni (PDL), Însurăţei (PDL), Jirlău (PDL), Măraşu (PDL), Surdila-Greci (PDL), Şuţeşti (PNG), Unirea (PDL) şi Viziru (PDL), fiecare dintre ele cu o alocare de 370.000 lei. Aşadar, dacă tragem linie, vom vedea că 3,86 milioane lei revin primăriilor portocalii, în timp ce la PNG se punctează 370.000 lei, iar cea mai mică sumă la PRM, doar 160.000 lei. Niciun leu pentru vreo primărie PSD sau PNL.
Oficialii brăileni au păreri împărţite atunci când vine vorba despre banii veniţi din partea Guvernului către judeţul nostru. Întrebat pe acest subiect, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, a explicat că se aştepta la "asemenea practici", referindu-se la "ocolirea" primăriilor sub conducere USL. "Ce comentariu pot să fac la asemenea practici? Dacă ăsta este rolul Fondului de rezervă într-o ţară care se vrea democratică, ce pot să spun? Eu cred că lucrurile astea trebuiesc rezolvate în ceea ce priveşte legislaţia Fondului de rezervă, dacă de acolo s-au dat banii - pentru că nu e nici măcar o sursă clară. Oricum, eu eram sigur că nouă nu ne dau nimic, dar bine măcar că au dat la PDL, că mă aşteptam nici lor să nu le dea. Noi avem apucături din astea, în care toată ţara ia bani, iar noi nu suntem în stare să aducem ceva datorită faptului că ne mâncăm între noi, în loc să ne vedem interesele judeţului, noi vedem alte interese. Ce să spun, bine că am fost în stare să gospodăresc banii ăştia, mulţi, puţini, care au fost ai noştri, ai Brăilei şi eu zic că facem destul de multe lucruri şi cu bani puţini. Asta e, poţi să ai bani mulţi, dar dacă nu ştii să îi gestionezi ai şansa să nu faci mare lucru. Aşteptăm vremuri mai bune, atât pot să spun", ne-a declarat Stancu.
Pe de altă parte, Constantin Dumitriu spune că s-a ajuns la o astfel de situaţie din pricina fondurilor alocate de Consiliul Judeţean. "Din câte cunosc, aceşti bani au fost alocaţi către primăriile care au nevoie de co-finanţare pentru proiecte şi pentru echilibrarea bugetului local, avându-se în vedere faptul că aceste primării nu au avut parte de alocări de fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean. Prin urmare, s-a făcut acest lucru ca să echilibreze puţin situaţia alocării fondurilor către primării, mai ales pentru că este mare nevoie pentru co-finanţarea anumitor proiecte. Repet, pentru echilibrare. Nu este un criteriu politic, mai degrabă Consiliul Judeţean a făcut, dacă pot să spun aşa, o discriminare în cadrul unităţilor administrativ teritoriale de dreapta", a spus Dumitriu.
Prefectul Dumitru Popa: "Am transmis un tabel cu toate UAT-urile care aveau datorii"
Aşa cum au explicat oficialii guvernamentali, procedural, s-a solicitat prefecturilor o situaţie cu necesarul pe UAT-uri privind echilibrarea bugetelor, care apoi s-a centralizat la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Prefectul Brăilei, democrat-liberalul Dumitru Popa, susţine că el a trimis o situaţie a datoriilor tuturor primăriilor din judeţul nostru. "Eu am făcut o centralizare şi am trimis la Guvern o situaţie cu datoriile tuturor Primăriilor din judeţ. Asta a făcut Prefectura - a cerut la toate primăriile situaţia tuturor datoriilor pe care le au: cine are conturi blocate, unde sunt datoriile - că sunt la buget pe cheltuieli curente, că sunt pe blocaj pe finanţări de la hotărârile de guvern care au fost de-a lungul timpului, - asta am făcut, se poate verifica. La solicitarea premierului, am transmis Guvernului pentru fiecare UAT această situaţie a totalului datoriilor pe care le au primăriile din judeţul Brăila, dar la ministerul nostru, e adevărat. N-am făcut un tabel cu sume şi primării cum a apărut cel din Monitorul Oficial, am transmis un tabel cu toate UAT-urile care aveau datorii, asta a făcut Prefectura Brăila", a declarat Prefectul Brăilei.
Judeţele "roşii" au cele mai mici alocări
O privire de ansamblu asupra topului la nivel naţional arată în mod clar că pe primele locuri, cu alocări peste pragul de 25 milioane de lei, sunt judeţe conduse de partide din arcul guvernamental în frunte cu PDL. Concret, Mureşul, condus de un UDMR-ist, este pe primul loc, cu o repartiţie de aproape 29 milioane de lei, urmat de Arad (PDL) cu peste 26 milioane lei. Coborând sub pragul de 25 milioane lei, dar nu mai puţin de 15 milioane, avem judeţe preponderent portocalii, dar şi PNL-iste, plus câteva PSD-iste. De la pragul sub 15 milioane, singura prezenţă PDL este Botoşaniul, cu 14,1 milioane, în rest sunt preponderent judeţe PSD-iste, cu menţiunea că apare în această tranşă şi un judeţ condus de un UDMR-ist, este vorba despre Covasna, cu 13 milioane.
La coada clasamentului s-au poziţionat Argeş - 7 milioane (PSD), Gorj - 6,73 milioane (PSD), Vrancea - 5,92 milioane (PSD), Ialomiţa - 5,6 milioane (PSD) şi, bineînţeles, Brăila cu 4,39 milioane de lei (PSD).
