Primarul comunei Salcia Tudor, turnător la Securitate - acesta este motivul contestaţiei depuse de PRM în legătură cu primarul în funcţie, Jan Buzatu. În cadrul celei mai recente emisiuni "Realitatea în Obiectiv", realizată de Marian Coman, redactorul şef al cotidianului "Obiectiv", una dintre temele discutate a fost legată de contestaţiile depuse vizavi de candidaturile pentru alegerile din 10 iunie. Cu această ocazie, cei doi PRM-işti invitaţi, Alexandru Bucălău şi Ionuţ Constantinescu, i-au prezentat realizatorului talk-show-ului un document în baza căruia filiala locală a PRM din Salcia Tudor a făcut contestaţie împotriva candidaturii lui Jan Buzatu pentru al patrulea mandat la primăria Salcia Tudor. Mai exact, este vorba despre o notă de constatare a C.N.S.A.S. Direcţia Investigaţii, emisă prin O.U.G. nr. 24/2008, care dovedeşte că Buzatu a primit bani de la Securitate în schimbul unor note informative, în perioada 1981 - 1988. Potrivit documentului prezentat de PRM-işti, "Buzatu Jan a fost recrutat la 13.04.1981 de către Postul de Miliţie SALCIA TUDOR, I.J. Brăila pentru încadrarea informativă a persoanelor care lucrează în obiectivul C.P.A.D.M. şi a persoanelor din «mediul intelectualilor» din comună", se arată în nota de constatare a C.N.S.A.S. Direcţia Investigaţii. Tot de acolo aflăm că acesta ar fi acţionat sub "numele conspirative de informator" - "Stan Ion" şi "Stan Aurel", precum şi mai multe note care descriu relaţia acestuia cu Securitatea, domeniul de acţiune şi informaţiile pe care le-a oferit. "Fişă personală nr. 01046 din 13 aprilie 1981, întocmită de plt. adj. Burciu V., IJ. Brăila, Postul de Miliţie SALCIA TUDOR: "Nume conspirativ -STAN ION- /.../ Nume: Buzatu; Prenume: Jan. /.../ Scopul recrutării: probleme pe linie de tineret şi alte linii de muncă. /.../ Recrutarea s-a făcut pe bază: de sentimente. vol.1, f.11.", este unul dintre exemplele ce apar în documentul amintit mai sus.
Cu ochii pe un bătrân care făcuse "politică legionară"
Pe lângă astfel de fişe şi rapoarte, există mai multe note ce precizează detaliat evoluţia celui în cauză în oferirea de informaţii. În 1984, de pildă, plt. adj. Burciu scria despre informatorul "Stan Ion:: "De la recrutare şi până în prezent informatorul a reuşit să ne furnizeze informaţii în legătură cu scopul pentru care a fost recrutat, materiale care reprezintă valoare operativă".
O altă notă descrie felul în care Buzatu, alias Stan Ion, îl trăgea de limbă pe un pensionar care în trecut făcuse "politică legionară": "Notă, 26.08.1982, olografă, semnată cu numele conspirativ «STAN ION»; în antetul notei este trecut de către ofiţer numărul de înregistrare al notei - 09/5083/26.08.1982, primită de plt. adj. Burciu V., I.J. BRĂILA, Postul de Miliţie SALCIA TUDOR: «Sursa vă informează că în ziua de 22 august 1982 m-am găsit şi discutat cu G.S. din această comună, care a spus că a scăpat de grijă, fiindcă a căsătorit toţi copiii care au ajuns bine, având serviciu în BRĂILA şi el cu pensia şi ajutorul pe care îl primeşte de la CAP trăieşte bine, plus că îl mai ajută şi băieţii», f.44. Nota ofiţerului: «Numitul G.S. este cunoscut că în trecut a făcut politică legionară. Informatorul a fost instruit să caute să mai contacteze pe obiectiv şi să discute mai mult cu el şi să stabilească dacă în tot timpul se declară mulţumit sau se manifestă şi duşmănos», f.44".
În schimbul turnătoriilor la Securitate, Buzatu ar fi primit sume de bani, aşa cum reiese din documentele citate în nota CNSAS, inclusiv o "chitanţă dactilo (completată cu numele conspirativ «Stan Ion», cu data de 30.05.1984), semnată, datată 29.05.1984: «Subsemnatul Stan Ion din com. Salcia Tudor, jud. Brăila, am primit de la postul de miliţie comuna Salcia Tudor, jud. Brăila, suma de trei sute lei pentru sprijinul acordat în obţinerea unor informaţii. Pentru care dau prezenta şi semnez de primire. Data 30.05.1984".
Contactat telefonic de către redactorii noştri în legătură cu acuzaţiile şi contestaţia depusă de către cei de la PRM, primarul comunei Salcia Tudor a negat cu vehemenţă totul. "Nu este adevărat. Ştiţi foarte bine cine sunt cei de la Partidul România Mare. E un partid care nu merită să locuiască pe pământul României. Atât am avut de spus!", a explicat scurt Jan Buzatu.
Pentru a vedea documehtele în cauză dă click aici...
Primarul Salcia Tudor poate candida liniştit, contestaţia a fost respinsă
După cum ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Brăila, în cazul de la Salcia Tudor, contestaţia depusă de filiala locală a PRM împotriva candidatului la Primăria localităţii, Jan Buzatu, a fost respinsă ca fiind tardiv formulată. "S-a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei şi a fost respinsă", a declarat judecător Anca Boldeanu. Contestaţia trebuia depusă în termen de 48 de ore, respectiv până în după-amiaza zilei de 2 mai, însă a fost depusă pe 3 mai. Încercând să aflăm un punct de vedere din partea Partidului România Mare, pe acest subiect, am luat legătura cu Adrian Vacu, candidat la Primăria Municipiului Brăila. "Am fost dezamăgit de dimineaţă, nu neapărat de decizia judecătorilor, ci de faptul că un astfel de om poate să-şi continue activitatea într-o funcţie publică, deşi dovezile sunt cât se poate de clare. Din câte am văzut dimineaţă, el are o contestaţie la decizia CNSAS cu privire la colaborarea lui cu Securitatea şi pe această bază a fost respinsă contestaţia Partidului România Mare", a spus ieri Vacu, ţinând să explice că în astfel de situaţii se regăsesc mulţi dintre cei aflaţi în PSD. Întrebat dacă va urma un recurs, Vacu a precizat că în mod normal s-ar aştepta la o demisie de onoare din partea primarului, dar că nu îşi face speranţe prea mari în acest sens. "Urmează în această după-amiază să vedem dacă vom face recurs, dar este o mare dezamăgire, pentru că atâta vreme cât el are pe rol la instanţa de la Bucureşti o contestaţie a deciziei CNSAS cu privire la dosarul său, este foarte puţin probabil ca până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului la Bucureşti, Tribunalul Brăila să dea o decizie favorabilă nouă, de acceptare a contestaţiei", a conchis acesta.
Recurs la contestaţia împotriva lui Diacomatu
În cazul contestaţiei de la Romanu, unde s-a reclamat faptul că Toader Drăgan şi Vasile Drăgan, doi dintre candidaţii la funcţiile de consilieri, figurau şi pe lista PPDD, şi pe cea a PRM, ieri nu se înregistraseră încă recursuri. Contestaţia a fost admisă de Judecătoria Brăila, termenul de recurs fiind până pe 4 mai. După cum ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Brăila, judecător Viorel Vasile, ieri după-amiază, la instanţă nu ajunsese vreun recurs în cazul de la Romanu. Sursa citată ne-a precizat că, legat de contestaţia împotriva lui Sergiu Diacomatu, formulată de jurnalistul Ştefan Cătălin Iordache, s-a făcut recurs şi a fost deja înaintat la Curtea de Apel Galaţi. Iniţial, pe 3 mai contestaţia a fost respinsă de Tribunalul Brăila. (Alina MIHAI)
