În ciuda ineficienţei pe care au acuzat-o vehement şoferii blocaţi în trafic, recunoscută public de primarul Aurel Simionescu, firmele angajate pentru deszăpezire vor primi sume considerabile pentru prestaţia de după ninsorile din decembrie. "Eco", "Braicata" şi RER, operatorii de salubritate cărora li s-a încredinţat activitatea de deszăpezire a străzilor municipiului au de încasat circa 700.000 lei, adică şapte miliarde de lei vechi. "Tancrad" şi "Concivia", firmele angajate de CJ pentru deszăpezirea drumurilor judeţene, au luat deja peste opt miliarde de lei vechi, iar "Tehnologica Radion" Bucureşti, care a acţionat pe drumurile naţionale din judeţ, a pus mâna pe 2,8 miliarde de lei. Puşculiţa firmelor în cauză rămâne deschisă, fiindcă zilele viitoare se anunţă alte ninsori. Rămâne de văzut dacă înjurăturile primite cu generozitate de la şoferi, după ninsoarea din decembrie, le va determina să facă treabă mai bună.
Primăria ia în calcul şi coeficientul de nemulţumire al populaţiei
În municipiu, plata se face în funcţie de timpul de lucru al utilajelor, iar cele trei firme care au contract cu Primăria au calculat, de fapt, că devizul real ar fi de 900.000 lei. "Dacă ar fi să ne luăm doar după calculul matematic al orelor petrecute de utilaje şi de personal pe străzi, iese o sumă. Noi trebuie să facem plata, însă în funcţie de situaţia reală din teren, că degeaba mi se arată o hârtie de unde reiese că un autogreder a stat zece ore pe nu ştiu ce stradă, dacă noi am constatat că pe strada respectivă s-a acţionat degeaba zece ore, că tot nu se poate circula. Cam aşa trebuie privite lucrurile: achităm ceea ce s-a făcut, dar ţinem seama şi de coeficientul de nemulţumire al populaţiei", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu. Acesta consideră că lupta cu iarna a fost pierdută din cauza utilajelor insuficiente şi, în multe cazuri, uzate fizic şi moral. "«Eco» acţionează cu autogredere vechi de 30 de ani. Ar trebui să le impunem firmelor cu care avem contractele de deszăpezire să se doteze cu utilaje mai mici şi mai rapide, cum ar fi Unimogurile acestea de ultimă generaţie. Dacă existau suficiente astfel de utilaje, firmele în cauză s-ar fi mişcat mai repede iar disconfortul resimţit de populaţie ar fi fost mai mic", ne-a spus Simionescu, precizând, totuşi, că firmelor angajate în activitatea de deszăpezire nu li se poate reproşa faptul că nu s-au implicat suficient pentru descongestionarea străzilor. "Au făcut cât s-a putut, dar trebuie să ţinem cont că la Brăila au căzut cantităţi foarte mari de zăpadă, mai mari decât cele cu care s-au confruntat oraşele învecinate. Să nu uităm nici problemele cauzate de maşinile parcate în stradă, care au îngreunat foarte mult activitatea de deszăpezire", a punctat edilul-şef. În ceea ce priveşte comparaţia între străzile blocate de zăpadă ale Brăilei şi cele curăţate mult mai eficient în Galaţi, primarul Simionescu are două explicaţii: vecinii noştri au aplicat, în premieră, o soluţie specială pe carosabil, soluţie ce a topit zăpada. În plus, Galaţiul a fost avantajat de faptul că multe dintre străzile principale sunt în pantă, fapt ce permite scurgerea mai eficientă a apei rezultată din topirea zăpezii. Chiar dacă Brăila se află pe un teren mult mai plat, Primăria ar încerca şi la noi folosirea soluţiilor antiderapante de ultimă generaţie. "Vom achiziţiona o cantitate suficientă cât să-i testăm eficienţa. Substanţa respectivă este foarte scumpă şi necesită instalaţii speciale pentru împrăştiere, cu care noi nu suntem dotaţi în momentul de faţă. Mai există un inconvenient: trebuie aplicată pe carosabil înainte de a începe să ningă şi are efect doar 24 de ore. Deci, dacă noi ne luăm după o prognoză şi folosim antiderapantul respectiv, iar prognoza se dovedeşte falsă, cheltuim banii degeaba. Pe de altă parte, dacă o să ningă mai mult de 36 de ore, cum s-a întâmplat în decembrie, iar n-o să obţinem eficienţa dorită", a mai precizat primarul Brăilei.
Firmele care au acţionat în municipiu ar vrea mai mulţi bani decât consideră Primăria că trebuie să le dea
"S-a făcut cât s-a putut!"
Conform informaţiilor oferite de Direcţia de Administrare şi Gospodărire Locală, pe raza municipiului s-a acţionat, după ninsorile din decembrie, cu cinci autogredere, patru autospeciale cu lamă şi împrăştietor de antiderapant, trei Wola, două buldoexcavatoare, patru încărcătoare cu cupă, două pluguri semipurtate, două tractoare cu lamă, patru autospeciale cu lamă şi opt autobasculante. Fiecare operator de salubritate a intervenit în sectorul propriu. După cum se ştie, firmei "Eco" SA îi revine Vidinul, Brăiliţa şi jumătate din zona centrală, delimitată de străzile 1 Decembrie 1918 şi Mihai Eminescu. "Braicata" se ocupă de cealaltă jumătate a centrului municipiului, plus cartierele Viziru şi Radu Negru. Firma RER este responsabilă pentru Hipodrom, Obor, Chercea, Lacu Dulce, Călăraşi IV, staţiunea Lacu Sărat şi intrările în municipiu.
Dan Apostol, directorul DAGL, susţine că a coordonat personal acţiunile de deszăpezire. După multe nopţi nedormite, acesta spune că s-a făcut tot ce se putea face în condiţiile ninsorilor care păreau a nu se mai termina. "Eu nu le pot reproşa operatorilor de salubritate că nu s-au străduit, pentru că ştiu exact cât s-a muncit atunci. Activitatea lor a fost mult îngreunată de numărul foarte mare de maşini din trafic, cu care ieşiseră brăilenii pentru cumpărăturile de sărbători", consideră Apostol.
Contracte semnate sub presiunea codului galben
Nici pe drumurile judeţene nu s-a câştigat lupta cu troienele. Pe multe dintre şoselele administrate de Consiliul Judeţean (CJ) se circula cu foarte mare dificultate, chiar şi la câteva zile după ce trecuse ninsoarea. CJ Brăila ne-a informat că reţeaua de 604,4 kilometri de drumuri judeţene a fost împărţită în patru zone de acţionare şi că s-a încercat încă din octombrie să se găsească firme interesate să contracteze activitatea de deszăpezire. "La procedurile de achiziţie desfăşurate la începutul lunii octombrie, respectiv în luna noiembrie, s-a prezentat un singur ofertant, pentru un singur lot, oferta acestuia fiind declarată inacceptabilă şi neconformă", ne-a informat secretarul CJ Nicu Filoti, purtătorul de cuvânt al instituţiei. În atari condiţii, pe 14 decembrie, când s-a emis atenţionarea de cod galben cu ninsori şi temperaturi scăzute, CJ s-a grăbit să acorde activitatea de deszăpezire prin procedura de negociere directă. Au câştigat două firme: "Tancrad Construct" SRL Brăila şi "Concivia" SA Brăila. Acestea au luat în primire câte jumătate din reţeaua de drumuri judeţene, iar pe 15 decembrie, ora 14.00 au intrat la deszăpezire, activitate pe care au pontat-o până pe 27 decembrie. "Tancrad" a acţionat cu trei Wolla, trei autogredere, patru buldoexcavatoare, o autobasculantă cu lamă şi o autofreză. "Concivia" a ieşit pe teren, potrivit informaţiilor oferite de CJ, cu trei Wolla, trei autogredere, 11 buldoexcavatoare, zece autobasculante cu lamă şi două autofreze.
Fiecare din cele două societăţi şi-au asigurat puncte de lucru dotate cu utilaje şi material antiderapant, în zonele unde au acţionat. Astfel, "Tancrad" a avut astfel de baze la Vădeni, Racoviţa, Dudeţti şi Cuza Vodă, iar "Concivia" la Ulmu, Zăvoaia, Jirlău, Făurei şi Siliştea.
"Acţionarea utilajelor s-a făcut pe bază de notă de comandă emisă de către Consiliul Judeţean Brăila, pentru fiecare traseu în parte. Personalul de specialitate din cadrul Direcţiei Tehnice şi de Gospodărire Comunală a urmărit în teren, prin controale inopinate, utilajele implicate în activitatea de deszăpezire", ne-a informat secretarul Filoti.
Consiliul Judeţean a alocat, pentru activitatea de deszăpezire, suma de 1.569.295,72 lei noi, fără TVA, din care, până ieri, decontase 821.361,20 lei, fără TVA, deci peste opt miliarde de lei vechi. Decontarea lucrărilor s-a făcut pe baza situaţiilor din teren, verificate şi confirmate de personalul de specialitate din cadrul Direcţiei Tehnice şi de Gospodărire Comunală.
Pe multe drumuri judeţene se circula pe un singur fir, chiar şi la câteva zile după ce trecuse ninsoarea
Contract pe patru ani pentru drumurile naţionale
De deszăpezirea celor 260 km, cât însumează cele cinci drumuri naţionale de pe teritoriul judeţului Brăila - DN 22 Brăila-Râmnicu Sărat, DN 23 Brăila-Focşani, DN 2B Galaţi-Brăila-Buzău, DN 22B dig Brăila-Galaţi şi DN 21 (DE 584) Brăila-Slobozia - s-a ocupat firma "Tehnologica Radion" SRL, care are un contract în acest sens cu Direcţia Regională Drumuri Naţionale Constanţa. Firma respectivă are un contract semnat pe patru ani, pentru deszăpezirea şi întreţinerea drumurilor naţionale din judeţul Brăila. Derularea acestuia a început în 2008. După ninsorile din decembrie 2009, s-a acţionat cu opt autobasculante de 25 tone, cu lamă şi răspânditor de antiderapant şi a încasat, de la bugetul statului, 2,8 miliarde de lei vechi, pentru deszăpezirea din decembrie. Secţia Drumuri Naţionale Brăila, societate fără personalitate juridică, a dat o mână de ajutor cu cele patru Unimog-uri din dotare, pe cheltuială proprie.
A trecut zăpada, au apărut gropile
Acţiunea combinată a zăpezii, a gheţii şi a lamelor utilajelor de deszăpezire a afectat puternic carosabilul mai multor artere rutiere din municipiu. Primarul Aurel Simionescu ne-a informat că, până în momentul de faţă, au fost identificate peste 60 de gropi în asfalt. "O să încercăm să le acoperim cu plombe asfaltice, imediat ce vremea o să ne permită. Trebuie să rezolvăm urgent această chestiune. Dacă ne prinde o nouă ninsoare cu gropile astea în carosabil o să avem probleme mari", ne-a declarat primarul. Din păcate, prognozele meteo nu sunt încurajatoare, nici pentru Primărie şi nici pentru şoferii brăileni. Chiar dacă, la începutul acestei săptămâni, sunt prognozate ploi pentru Brăila, meteorologii avertizează că, începând de miercuri, 13 ianuarie, ar putea să ningă din nou destul de consistent în zona noastră.
