• judecătorii Curții Constituționale a României au invalidat, recent, decizia Biroului Electoral Central privind candidatura Dianei Șoșoacă, lider al partidului SOS România, la Alegerile Prezidențiale, iar situația a pus pe gânduri performerii scenei politice brăilene • europarlamentarul PSD Brăila Mihai Tudose a afirmat că este necesară o analiză temeinică și o modificare a legislației astfel încât situațiile de acest gen să fie gestionate mai bine pe viitor • nici liderii taberelor PNL sau AUR pe plan local nu consideră că s-a procedat corect în privința interzicerii candidaturii Dianei Șoșoacă și consideră că legislația ar avea nevoie de îmbunătățiri • prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, președintele SOS România Brăila, este de părere că s-a comis un abuz și că judecătorii CCR nu ar mai trebui numiți politic
Cazul interzicerii candidaturii la Alegerile Prezidențiale a președintelui SOS România, avocatul Diana Șoșoacă, de către Curtea Constituțională a României, a tras un semnal de alarmă în rândul politicienilor. Nici performerii scenei politice brăilene nu au rămas nepăsători în legătură cu acest episod. Contactați de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” și întrebați cum consideră că ar trebui schimbată legislația în baza căreia funcționează CCR, astfel încât să nu mai apară astfel de derapaje pe viitor, aceștia au venit cu o serie de variante. Totuși, fie că vorbim de liderii PSD, PNL, AUR sau SOS România Brăila, trebuie precizat că niciunul nu a părut de acord cu faptul că Șoșoacă nu a fost lăsată să candideze.
Mihai Tudose: ”Este clar că după alegeri va trebui umblat un pic la tot ce înseamnă legislația electorală”
Europarlamentarul PSD Brăila Mihai Tudose a afirmat că este nevoie de o revizuire a legislației în vigoare astfel încât măcar să existe o cale de atac în astfel de situații. Tudose a afirmat că el susține o analiză foarte temeinică urmată de o modificare legislativă viitoare, în baza unui acord al tuturor partidelor parlamentare și al tuturor părților implicate.
”Pe legislația actuală nu se poate face nimic. A spus-o și domnul Marcel Ciolacu (președintele PSD), am spus-o și eu, public. E cazul ca în noul mandat să facem o revizuire a competențelor. Să facem o revizuire a căilor de atac. Să vedem și componența Curții ar trebui să fie cu magistrați, cu oameni specializați pe toate domeniile. Este și o solicitare cu care au venit sindicatele, săptămâna trecută, la consultările pe care le-a avut PSD-ul cu dumnealor. Ei solicitau să fie cineva specializat pe dreptul muncii, pe zona de muncă, a drepturilor sociale. Un pic de transparență mai multă. Poate CCR a avut niște elemente de suport în luarea deciziei care nu pot fi făcute publice. Dar nu poți să nu ai o cale de atac. Să fii judecat fără ca tu să poți să te aperi. Aici e o problemă. Pentru că poți să ai niște contraargumente. Poți să te aperi. Măcar să îți vezi dosarul. Să știi cine de ce te acuză. Vedem exact”, a declarat Tudose.
Social-democratul a mai adăugat că este departe de a fi un specialist în domeniu, însă din punctul său de vedere ar fi necesare anumite schimbări privind legislația electorală, care a dovedit că nu mai corespunde cu realitatea.
”Este clar că după alegeri va trebui umblat un pic la tot ce înseamnă legislația electorală. De la a se evita eterna problemă a sacilor cu voturi și a proceselor verbale care stau zile, săptămâni prin nu știu ce saci până le numără cineva și le mai numără o dată. De la situațiile acelea în care numărăm de șapte ori niște voturi și de șapte ori avem opt rezultate, la perioade de contestare, motivele contestării, numărul de semnături. Și acest subiect a fost în dezbatere. Că sunt multe, că-s puține. Că de ce trebuie de peste tot? Și așa mai departe. E o zonă în care este necesar un proces de reformă. Sunt câteva lucruri care nu funcționează sau au devenit anacronice. Începând și cu data alegerilor. Nu știu, eventual pe sistemul american. Noi știm că în prima duminică din octombrie sunt alegeri. Am fixat-o și cu asta-basta. În prima duminică a lunii mai sunt Alegerile Locale. Și nu mai stăm: stai că le comasăm, le ducem, le mișcăm. Dar toate aceste reglementări despre care vă spun trebuie făcute cu consiliere generală. Suntem toți de acord că așa e bine? Toți! Toate partidele parlamentare, partenerii sociali. Ok, când suntem toți, se votează acest lucru și modificăm legislația în domeniu”, a mai adăugat sursa citată.
Tudose a mai atras atenția și că astfel de episoade cum este cel legat de invalidarea de către CCR a deciziei Biroului Electoral Central privind candidatura Dianei Șoșoacă nu este unic în Europa.
”Nu numai în România s-au întâmplat asemenea lucruri. Și în alte țări din Uniunea Europeană, începând cu Franța și trecând prin multe altele, Grecia etc. Curtea Constituțională a scos în afara legii anumite formațiuni politice considerate a fi extremiste, a invalidat candidaturi. Dar repet, mi se pare procesul destul de sec, la noi cel puțin. Cineva îți face reclamație și altcineva îți spune: «tu, nu!». Stai un pic. Spune-mi și mie de ce nu, dă-mi posibilitatea să mă apăr. Poate am argumente”, a conchis europarlamentarul.
PSD-iștii deja au un proiect de modificare a legislației
Deputatul PSD Florin Mircea a fost de asemenea de părere că legislația actuală ar trebui modificată, precizând că nu i se pare corect ca o persoană să nu fie lăsată să candideze dacă întrunește condițiile necesare.
”E greu și complicat dar… Conform principiilor democratice și constituționale din România, orice persoană are dreptul de a alege și de a fi aleasă, iar o competiție electorală trebuie decisă prin vot popular, la urne. Votul cetățenilor este suveran într-o democrație, iar Partidul Social Democrat a respectat întotdeauna ceea ce au decis oamenii în mod democratic. Controversele uriașe din societate, apărute după decizia CCR și motivarea deciziei respective, arată că se impune o actualizare a legislației incidente. De aceea, PSD pregătește un proiect de lege care clarifică și completează procedura de validare a candidaturilor, asigură dreptul la apărare și, implicit, previne vicierea dreptului fundamental de a fi ales. Din păcate, cei din PNL au transformat totul într-o joacă electorală, iar Ministrul Justiției, doamna Alina Gorghiu, a avut alte preocupări electorale. În aceste condiții, este de datoria noastră să elaborăm o lege care să apere drepturile oricărui cetățean care dorește să candideze!”, a declarat Mircea.
Acesta a mai adăugat că există un proiect legislativ în lucru, care cel mai probabil va mai suferi modificări. Mircea ne-a transmis o postare pe rețelele de socializare a social-democratului Robert Cazanciuc, care prezintă un draft de proiect privind modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și modificarea și completarea Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
”Dreptul la apărare și la un proces echitabil este un drept fundamental câștigat în 1989, bazat pe principiile și valorile europene pe care ni le-am asumat și ca membrii ai Uniunii Europene. Este principalul motiv ce m-a determinat să propun aducerea în actualitate a două legi, adoptate de peste 20 de ani, care nu mai răspund cerințelor societății actuale românești (…) Am depus astăzi la Camera Deputaților, o inițiativă pentru modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și a Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părțile să poată fi prezente la desfășurarea procedurii jurisdicționale și să își susțină cauza”, a declarat Cazanciuc pe Facebook.
Alexandru Popa: «Nu sunt fan Șoșoacă, dar trebuia lăsată să candideze»
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a precizat că deși nu îi place conduita șefei SOS România, i se pare totuși puțin cam mult să îi fie interzisă candidatura la alegeri.
”Lucrurile stau în felul următor: nu sunt fan Șoșoacă, nu sunt de acord cu circul pe care l-a făcut dumneaei patru ani în media, cât și în Parlamentul României, dar doamna Șoșoacă trebuia lăsată să candideze. Pentru simplul fapt că orice cetățean care nu are probleme de natură penală are dreptul constituțional să candideze. Acum trei luni de zile doamna Șoșoacă a fost un candidat care nu a stârnit atâtea probleme și atâtea discuții. PSD a făcut în așa fel, în disperarea dumnealor de a pune mâna pe toată puterea din statul român, după 20 de ani. Totul este în favoarea PSD-ului și în favoarea domnului George Simion. Au hotărât ca judecătorii pe care îi au dumnealor la CCR să facă o manevră cel puțin dubioasă”, a acuzat Popa.
Întrebat dacă este de acord cu necesitatea unei eventuale modificări a legislației pe această temă, liberalul a afirmat că poate într-adevăr ar trebui aduse unele îmbunătățiri.
”Nu am expertiza juridică încât să spun eu cum ar trebui să se facă o lege privind modul în care funcționează CCR, dar probabil că îmbunătățiri ar trebui făcute”, a mai spus acesta.
O poziție ceva mai neutră a avut deputatul George Adrian Paladi. Acesta a afirmat că preferă să nu comenteze deciziile CCR.
”Un lucru este sigur, ceea ce a hotărât Curtea Constituțională are caracter obligatoriu. Nu comentez deciziile CCR, ele trebuie doar respectate.
Dacă va fi cazul, propunerile legislative pentru modificarea legii vor fi inițiate de specialiștii din domeniul juridic”, a afirmat Paladi.
Tabăra AUR avertizează în privința creării unui precedent «periculos»
Președintele AUR Brăila, afaceristul Florin Cîrligea, a declarat că ceea ce s-a întâmplat la CCR creează un precedent periculos. Cîrligea a punctat că judecătorii Curții nu ar mai trebui numiți politic, ci aleși de către populație.
”Este un precedent periculos. Chiar dacă Diana Șoșoacă a făcut niște afirmații antisemite și a spus mai multe lucruri legate de legionari, chestiuni în genul acesta... Dar ceea ce a făcut CCR creează un precedent periculos. Mâine-poimâine pot fi alții. La Curtea Constituțională cel mai simplu e să se aleagă prin vot direct. Adică așa cum alegem Președintele sau Parlamentul, așa să alegem și componența CCR. Sunt cinci cu patru. Nu pot eu să vă spun cum funcționează CCR. Funcționează după Constituție”, a declarat Cîrligea.
De cealaltă parte senatorul AUR Andrei Hangan a apreciat că o mai mare claritate în definirea criteriilor de eligibilitate și a motivelor pentru care o candidatură poate să fie blocată ar putea rezolva problemele de acest gen.
”Consider că subiectul interzicerii candidaturii oricărei persoane la alegeri trebuie tratat cu maximă responsabilitate și în conformitate cu principiile democratice. Orice astfel de măsură trebuie să fie bazată pe criterii obiective și să respecte drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv dreptul de a alege și de a fi ales. În ceea ce privește Curtea Constituțională a României (CCR), una dintre soluții ar putea fi o mai mare claritate în definirea criteriilor de eligibilitate și a motivelor pentru care o candidatură poate fi blocată”, ne-a transmis Hangan.
Ionel Alexandru consideră că judecătorii CCR ar trebui să dea concurs
Președintele SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, membru al Constituantei, a dorit să precizeze în primul rând cum s-a ajuns la scenariul în care CCR să fie a patra putere în stat.
”Sunt două aspecte. Primul se referă la atribuțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care are dreptul de a interpreta și a aplica unitar legile de către instanțele judecătorești. Dacă apar probleme pe instanțe, se merge la ÎCCJ. În privința Constituției e cu totul alt aspect. Am fost membru al Constituantei și știu despre ce este vorba. Aici s-a avut în vedere ca tot ÎCCJ să se ocupe de legalitatea constituțională a legilor. Sau să se stabilească un nou organ care să aibă în atribuțiile sale constituționalitatea legii. În Constituția din 1923, cea dată de Ferdinand, atribuțiile controlului constituțional erau la Înalta Curte. În 1990, când ne-am apucat de lucrat la Constituție, am zis să fim mai progresiști. Erau mai multe probleme avute în vedere. Se putea face controlul constituționalității legii prin referendum. Lucru greu de înfăptuit. Controlul printr-un organ politic, care putea să fie stabilit, dar nu prin Parlament, ci printr-un alt organism. Totuși, fiind organ politic și aici se punea o problemă privind obiectivitatea. De asemenea, controlul judecătoresc. O instanță poate să dea o decizie care poate fi anulată la o altă instanță superioară. Și aici aveau probleme: de exemplu o hotărâre a instanței, infirmată la o instanță superioară. De asemenea, să se înființeze un nou organ. Și acesta inițial s-a numit Consiliul Constituțional. La insistența fostului ministru, regretatul Mircea Ionescu-Quintus, și-a schimbat numele în Curtea Constituțională”, a declarat Alexandru.
Acesta a mai adăugat că la momentul respectiv s-a analizat dacă să se aplice modelul american sau cel al statelor dezvoltate din Vestul Europei pentru funcționarea CCR și s-a ales cea de-a doua variantă.
”S-a votat și s-a acceptat ceea ce numim noi astăzi CCR. Dar trebuie să precizez faptul că această Curte, așa cum a fost și în discuțiile care au avut loc atunci, avea puterile prea mari. Era și este considerată după cum se vede și prin decizia de acum, a patra putere în stat. Practic, nu mai poți să te adresezi în altă parte dacă s-a luat o decizie. Nu ai unde să mai contești. Cu alte cuvinte, Curtea este ceea ce demonstrează astăzi, o supraputere în România. Este, practic, ceva nedemocratic până la urmă, dacă o luăm așa. Nu mai vorbesc despre faptul că ea este constituită politic. Dintre cei nouă membri trei sunt desemnați de Cameră, trei de Senat și trei de Președintele României. Deci tot politic. Lucru care s-a confirmat. Ați văzut, cei care au luat decizia privitoare la doamna președintă Diana, sunt foști membri PSD. Pot fi bănuiți că au acționat politic. E chiar mai mult ca sigur, nu doar că pot fi bănuiți”, a mai adăugat Alexandru.
Sursa citată a mai afirmat că în ciuda faptului că discutăm despre un organism care se numește Curtea Constituțională, din punctul său de vedere, decizia privind interzicerea candidaturii Dianei Șoșoacă a fost una total neconstituțională.
”Să faci noi criterii privind dreptul unui cetățean de a candida la președinția României, cum au făcut acum, că au introdus anumite opinii sau anumite idei pe care le-a prezentat în discursurile sale, peste criteriile stabilite prin lege, este un abuz foarte clar. Adică dacă spui ceva și vrei să candidezi, îți ia tot trecutul și îți găsește că în ziua cutare ai spus cutare și în condițiile astea nu îți mai dăm voie să candidezi. Dacă ne uităm în Constituție, la art 146, care vorbește despre atribuțiile Curții Constituționale, la litera f) scrie: «Veghează la respectarea procedurii privind alegerea președintelui României și confirmă rezultatul sufragiului». Deci CCR ar trebui să vegheze la respectarea procedurii, nu să stabilească noi criterii, cum a făcut acum. S-a făcut un abuz politic, asta e clar!”, a mai adăugat acesta.
Ca o posibilă soluție, Alexandru a afirmat că ar trebui să se renunțe complet la numirea politică a judecătorilor ce formează CCR. Acesta a susținut că organizarea unui concurs de către ÎCCJ ar putea fi o variantă.
”Din punctul nostru de vedere, acest organism ar trebui reformat sau trecut la Înalta Curte de Casație și Justiție, ca o secție specială privind constituționalitatea legilor, în care să fie admiși prin concurs numai magistrați care să aibă o vechime onorabilă, cel puțin 15-20 de ani de activitate și care, bineînțeles, nu au cum să fie politici. Adică dintre judecători, inclusiv procurori, pentru că acum și dumnealor sunt considerați magistrați. Practic, în felul acesta s-ar rezolva. Să își păstreze denumirea, dar să nu mai fie numiți așa cum se întâmplă acum de Parlament și de Președinte. Să fie aleși în baza unui concurs din rândul magistraților cu o anumită vechime”, a subliniat Alexandru.
Acesta a mai adăugat că o încercare de desființare a CCR nu ar fi posibilă, deoarece ar implica organizarea unui referendum pe tema modificării Constituției. Totuși, potrivit acestuia, reformarea CCR s-ar putea face printr-o lege organică.
”Practic, noi, nu mai suntem într-un sistem democratic în România. În momentul de față democrația și Constituția nu mai este aplicată. Și nici nu văd într-un viitor apropiat să găsim o soluție din punctul acesta de vedere, ținând cont de modul în care funcționează statul român astăzi. Adică te iei după ce a declarat o persoană și spui că nu are dreptul să candideze la președinția României, că a spus o dată că, domnule, vreau să fac un referendum privind ieșirea sau rămânerea României în Uniunea Europeană sau din NATO. Păi, persoana respectivă, în cazul de față, Diana Șoșoacă, a spus că va face referendum, nu că scoate ea România din UE sau NATO pentru faptul că este președinte și că așa dorește ea. A vorbit despre consultarea poporului. Și asta a fost o interpretare tendențioasă a Curții, tot politic. Nu mai vorbesc despre faptul că sunt obligatorii deciziile CCR. Și aici trebuie introduse unele modificări. Pentru că vă dați seama dacă se comite o eroare, totul e în zadar. Dacă ei iau o decizie greșită?! O decizie care este impusă politic până la urmă. În cazul președintei noastre și-au dat seama că Diana are cele mai mari șase să intre în turul 2 și în final să câștige Alegerile Prezidențiale și atunci ce au spus: «hai să facem o ticăloșie». Și au făcut-o prin decizia luată, dar care nu are nicio legătură cu legea”, a conchis Alexandru.
