400 de profesori brăileni vor deveni şomeri | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

400 de profesori brăileni vor deveni şomeri

* clasele vor avea cel puţin 25 de elevi în mediul urban * toate aceste măsuri vor duce la dispariţia a 11.200 de norme didactice * peste acestea, în preuniversitar, ca să ajungă bugetul preconizat pentru 2010, la nivel naţional mai trebuie reduse încă 3.800 de norme * la Brăila, problema se pune pentru 406 posturi * în 2010, profesorii nu vor mai primi nici cei 100 de euro pentru materiale didactice

Brăila va avea cu 406 posturi didactice mai puţin, adică personalul de predare se va micşora cu 12%. Această măsură a fost luată de Guvern ca urmare a micşorării sumelor alocate de la buget pentru învăţământ. La nivel naţional se reduc 15.000 de posturi, iar Brăilei îi revin 406. Liderul de sindicat Valeriu Partene a precizat că situaţia este foarte gravă. "Pentru Brăila numărul de posturi ce trebuie redus este 406. Dacă se raportează această cifră la numărul total de angajaţi din învăţământul preuniversitar avem o reducere de 7,56%, însă aceste posturi sunt numai didactice. Dacă raportăm această cifră la numărul de personal didactic, ajungem la o reducere de 12%, iar situaţia este foarte gravă. Am fost la negocierile cu ministrul Funeriu, dar deocamdată nu s-a hotărât nimic, nici nu au fost practic negocieri. FEN a fost singura federaţie care s-a declarat de acord cu măsurile preconizate şi a spus că într-o săptămână va face şi o simulare a aplicării acestor măsuri, iar pe 12 ianuarie, când ne vom întâlni din nou, va veni cu rezultate. Este greu de înţeles această atitudine şi chiar vrem să vedem ce simulări pot face ei în numai o săptămână", a spus liderul Sindicatului Învăţământ Brăila, Valeriu Partene.

Pentru realizarea acestei ţinte de reducere a personalului didactic cu 15.000 de posturi la nivel naţional, Guvernul a propus patru măsuri: directorii şi directorii adjuncţi să nu mai fie degrevaţi de ore, ceea ce ar duce la dispariţia a 2.200 de norme, renunţarea la reducerea normei didactice pentru cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime, ei aveau în normă doar 16 ore nu 18, când s-ar face o reducere de 8.000 de norme, creşterea numărului de elevi de la care o şcoală poate dobândi personalitate juridică, adică scăderea numărului de directori, ceea ce poate însemna o reducere de alte 1.000 de norme şi organizarea claselor din mediul urban la numărul maxim permis de lege, adică 25 de elevi. "Toate acestea sunt doar propuneri de măsuri, iar până la 1 septembrie vom avea timp suficient să analizăm impactul lor. Ne-am propus să nu mai rezolvăm problemele în criză de timp, ci ne dorim să avem timp să discutăm temeinic orice soluţie pe care o vom pune în aplicare", a precizat după discuţia cu sindicatele ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.

Sindicaliştii, în schimb, s-au declarat profund nemulţumiţi de aceste propuneri. Liderul Federaţiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, a spus că prin aceste măsuri se pierd toate drepturile câştigate în 20 de ani şi că nu pot fi de acord cu aşa ceva, dar vor negocia măsurile care se vor lua. Această opinie a fost împărtăşită şi de ceilalţi lideri de sindicat de la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Educaţiei Naţionale, Federaţia "Spiru Haret" şi Federaţia "Alma Mater". De asemenea, liderii de sindicat au mai remarcat faptul că aceste reduceri de posturi nu au legătură cu evoluţia numărului de elevi. "Eu mi-am păstrat în fiecare an câteva ore, pe care le-am făcut fără plată, pentru că am fost conştient că directorul care nu mai merge la catedră se deprofesionalizează. Nu cred că este rău să se reintroducă norma didactică la directori, însă trebuie să se ţină cont că în fişa postului său sunt acum multe atribuţii pe care nu va mai avea cum să le îndeplinească. Trebuie gândit totul foarte bine, pentru că altfel se face mai mult rău. Dacă se vor lua măsurile anunţate la noi la şcoală, la disciplinele cu multe ore e posibil să dispară chiar câte o normă şi jumătate. Cred că în această situaţie vor fi titulari care pentru a avea ore va trebui să aleagă între mediul rural şi şomaj. Pe de altă parte, această formulă nu e cea mai fericită, pentru că nu se ţine cont de calitate. Poate fi dat afară un profesor bun, în timp ce altul cu mai puţine performanţe, poate să rămână", a explicat directorul Victor Buzea, de la Şcoala "Ion Creangă".

Şcolile vor primi aproximativ 3.000 de lei pentru fiecare elev

Începând din 2010, finanţarea învăţământului se va face pe baza standardelor de cost pe elev, punctul de reper fiind învăţământul gimnazial din mediul urban, cotat cu coeficientul 1, pentru care a fost stabilită suma de 2.857 lei, potrivit unei hotărâri de guvern, publicată marţi în Monitorul Oficial. În funcţie de standardele de cost vor fi determinate fondurile alocate de la bugetul de stat pe anul 2010 pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile şi indemnizaţiile personalului din învăţământul preuniversitar. Standardele de cost sunt stabilite pe baza unor coeficienţi de diferenţiere pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare sau domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de mediul urban sau rural. Dacă la învăţământul gimnazial din mediul urban, standardul de cost pe elev este de 2.857 lei, acesta ajunge în mediul rural la 3.494 lei. Pentru învăţământul în limbile minorităţilor, sumele sunt de 3.257 lei pentru învăţământul gimnazial din mediul urban şi de 3.983 lei pentru cel din rural. La liceu pentru fiecare dintre elevi şcoala va primi aproape 3.000 de lei. "Eu am încercat să fac asemenea calcule şi am aproximat că pentru anul trecut am cheltuit cam 3.400 de lei pentru fiecare elev. Anul acesta am înţeles că vom primi aproximativ 3.000 de lei, deci mai puţin. Am dat această situaţie de realizat contabilului nostru, să vedem cum ne vom descurca anul acesta", a spus prof. Andrei Puia, directorul Colegiului Economic "Ion Ghica".

Din cauza lipsei de fonduri, anul acesta profesorii nu vor mai primi nici cei 100 de euro pentru materiale didactice, în schimb, camerele reunite ale Parlamentului au decis ieri că se vor aloca bani pentru decontarea transportului şi programul "Bani de liceu".

Ajutorul de 100 de euro pentru cumpărarea de cărţi şi programe educaţionale se acordă profesorilor, indiferent de vârstă, din septembrie 2007. Bursa "Bani de liceu", constând în 180 de lei pe lună, se acordă elevilor care au avut un venit brut lunar pe membru de familie, realizat în ultimele trei luni anterioare depunerii dosarului de solicitare, de maximum 150 de lei. Anul trecut, în octombrie, Ministerul Educaţiei estima la aproape 125.000 numărul beneficiarilor acestui program.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

recomandari

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro