Sonde introduse in uter, care se infectau, solutii de sare, dero, leandru, cozi de muscata sau obiecte ascutite folosite pentru strapungerea organelor interne erau doar cateva dintre metodele primitive si de cel mai multe ori mutilante, la care apelau femeile pentru a-si provoca un avort, in conditiile in care metodele contraceptive lipseau cu desavarsire. Dramele femeilor obligate, practic, sa nasca au ramas vii in amintirea medicilor acelor timpuri. Odata cu declinul economic, resimtit de la sfarsitul anilor '70 si culminand cu anii '80, a crescut si disperarea oamenilor, care nu aveau cu ce sa-si mai creasca copiii, ajungand sa nu-si mai doreasca altii. Totusi, in 1978, la Braila, numarul de nasteri era inca foarte mare: 7.500 de "decretei", numai in Maternitatea din municipiu, la care se adaugau si cazurile de la Spitalele din Faurei si de la Dudesti. Pe de alta parte, numarul femeilor care recurgeau la intreruperea sarcinii era mult mai mare: la o nastere, erau doua trei avorturi efectuate in spital, fara sa luam in calcul si numarul celor efectuate in case clandestine. "Erau cazuri cand numai intr-o noapte de garda erau 30 de nasteri. Uneori erau asa de multe, ca intr-o noapte de garda in care erau 20-30 de nasteri, se mai internau inca 30 cu avorturi", isi aminteste dr. Alexandru Balta, medic specialist cu o cariera de peste 31 de ani, in prezent purtatorul de cuvant al Spitalului de Obstetrica-Ginecologie Braila. Sectiile din Maternitate erau supraaglomerate, iar femeile stateau inghesuite in paturi, ca intr-o conserva. "Imi amintesc ca acum, in sectia avorturi septice, aveam trei paturi in mijloc, in care stateau 10 femei, puse de-a valma", povesteste medicul.
Operatii pe cadavre
In unele situatii, medicii erau obligati sa opereze femei care incercasera clandestin sa scape de sarcini nedorite si ajungeau aproape moarte la spital, numai ca raportul de la medicina legala sa nu-i incrimineze. "De exemplu, un coleg, medic sef, a insistat sa operam o pacienta, din dorinta de a-i mai da o sansa. Am spus ca e tarziu, cazul era depasit, era clar. La putin timp dupa ce am operat-o, mi-a spus anestezista ca a murit. Bolnava ajungea la medicina legala si acolo trebuia sa apara in fisa ca a fost operata cum trebuie, ca sa nu fii culpabil. A fost cel mai dificil moment din activitatea mea chirurgicala, pentru ca a trebuit sa terminam operatia pe pacientul mort. A fost dramatic, am intrat in operatie din disperare. A murit foarte repede, chiar la inceput, am tacut amandoi si am continuat operatia. E un sentiment foarte dureros", marturiseste dr. Balta. Mortalitatea a scazut dupa ce au fost elaborate normele de conduita medicala a avortului infectat. Noua tehnica de tratament stabilita de catre prof. Dan Alessandrescu presupunea ca medicul sa nu faca chiuretajul decat dupa 3-4 zile de tratament cu antibiotice, dupa ce scadea febra pacientei. "Lucrul s-a pastrat pana astazi si rezultatele au fost mult mai bune. Am ajuns la performanta ca nu mureau decat cele care ajungeau tarziu si in stare foarte grava la spital. Odata cu trecerea timpului, vazand ca nu le param, pacientele au capatat incredere si veneau din timp, erau salvate. Numarul de femei decedate in ultimii ani inainte de Revolutie era de 10-20 pe an. Inainte mureau mult mai multe", isi aminteste medicul.
Chiuretaj cu Procuratura si perchezitie la domiciliul medicilor
Pentru efectuarea unui chiuretaj era obligatorie constituirea unei comisii din trei medici, care semnau fisa de observatie a pacientei, iar cazul se anunta la Procuratura. Medicii erau nevoiti sa lucreze sub presiunea anchetelor Procuraturii si, uneori, cu pistolul militienilor la tampla. "De exemplu, la Brasov aveau militian in spital, care statea in spatele medicului, pentru ca s-au reclamat doctorii intre ei. La Braila, organele de control politic, procurorii, n-au exercitat presiuni foarte mari asupra noastra sau asupra pacientelor, fapt care a contribuit la scaderea mortalitatii femeilor. Daca nu s-au bagat pe noi sa ne tina cu pistolul la operatii, nu inseamna ca n-am fost urmariti", sustine dr. Balta. Era larg raspandita ideea ca femeia care ajungea la spital si nu marturisea ca a facut avort si cine i l-a provocat era lasata sa moara, iar din aceasta cauza aparea teama de a merge la medic. Femeile care ajungeau in spital cu avort provocat spuneau ca au ridicat greutati sau au sarit. "Noi stiam ca nu era asa, dar o tratam ca atare, ii dadeam antibiotice ca pentru un avort provocat. Nu am facut decat sa castigam increderea bolnavelor, ca noi suntem medici si nu ne ocupam de anchete, sa ne spuna ce-au facut", relateaza medicul. In caz de deces al pacientei sau in urma unor reclamatii, se faceau anchete de catre Procuratura si Militie. "Eu eram intr-o garda si a venit un militian sa ancheteze o pacienta din Insuratei, care fusese reclamata de o vecina. Am zis "nu va suparati, tovarase locotenent, maine o anchetati, azi nu este de anchetat". Avea tensiunea 6. N-a trecut peste decizia mea. Femeia si-a dat seama si a doua zi nu a recunoscut nimic", povesteste dr. Balta. In 1988, in urma unei reclamatii, maternitatea braileana a fost, practic, asediata de Militie si Procuratura. "A descins aici o trupa ca de comando. S-a oprit centrala telefonica si fiecare medic a fost luat in primire brusc, de doi ofiteri de militie si un procuror. Am fost adunati la raportul de garda si ni s-a spus ca este o sesizare, ca se fac avorturi, ca unii dintre noi au acasa truse de chiuretaj. Fiecare coleg a fost luat in masina lor si dus acasa si i s-a facut perchezitie completa. Au fost foarte dezamagiti, nu numai ca n-au gasit truse de chiuretaj, dar n-au gasit nici lazi de aur, nici teancuri de bani. Singurul lucru a fost cate un pachet de cafea, de tigari, un parfum, pe care le-au confiscat", isi aminteste medicul.
Arestari pentru efectuarea ilegala de avorturi
Legislatia aspra, care prevedea sanctiuni cu ani de inchisoare si pierderea definitiva a dreptului de a profesa, a facut ca la Braila sa fie putine cazuri de medici inchisi pentru intrerupere clandestina de sarcina. "Primul medic a fost arestat in '67 apoi inca doi in '70-'72. A fost pentru ceilalti medici tineri un semnal de alarma, ca nu-i de joaca. A mai fost implicata o colega, dar ancheta nu s-a finalizat cu masuri de sanctiune", precizeaza dr. Balta. Nu acelasi lucru s-a intamplat si in cazul asistentelor ori a moaselor din spital, in randul carora au fost operate zeci de arestari. Erau insa si persoane fara nicio pregatire medicala care, pentru 200 de lei, provocau avortul prin introducerea unei sonde in uterul gravidei, manevra care isi producea efectul in 2-3 zile. Unul dintre cazurile de notorietate in acea vreme, este cel al brailencei A.T., care a fost condamnata in 1989 la 5 ani de inchisoare pentru ca a provocat avortul unei tinere care a murit. Victima, N.R., din comuna Tichilesti, era insarcinata in luna a treia si a cunoscut-o pe A.T prin intermediul cumnatei acesteia. La proces, femeia a sustinut ca initial a refuzat-o pe victima dar, la insistentele acesteia, a acceptat sa-i provoace avortul. "N.R a venit la mine impreuna cu cumnata mea, care a ramas in sufragerie, in timp ce noi am mers in dormitor. I-am spus sa se intinda pe pat si i-am introdus in uter un furtunas dintr-un material plastic, de 9 cm, pe care l-a adus chiar ea. I-am explicat apoi sa-si scoata sonda dupa circa doua ore", a declarat A.T. la ancheta. Dupa 15 zile insa, tanara nu scapase de sarcina nedorita, desi avea mici pierderi de sange si acuza dureri abdominale. Dupa inca o saptamana, nemaiputand suporta durerile, gravida s-a dus acasa la cea care-i provocase avortul. S-a intins pe patul din dormitor, la fel ca in urma cu trei saptamani, dar la scurt timp a decedat. Se intampla pe 23 august 1988. Victima a lasat in urma 3 copii, unul ramas in grija tatalui si doi infiati de o familie din comuna. A.T. a fost condamnata la pedeapsa cu inchisoarea pentru savarsirea infractiunii de provocare ilegala a avortului care a cauzat moartea si a fost obligata sa plateasca cheltuielile de inmormantare, de 7.400 de lei, precum si o despagubire lunara de 150 lei minorului ramas in grija tatalui. La proces, femeia a declarat ca regreta foarte mult fapta pe care a comis-o. Femeia avea 27 de ani, o condamnare de 5 ani de inchisoare, 2 copii minori si, ca o ironie a sortii, era la randul sau insarcinata.
Nascuti la comanda
Pe 1 octombrie 1966, Ceausescu a dat Decretul 770, prin care interzicea tuturor femeilor sa intrerupa sarcinile, cu cateva exceptii: daca sarcina punea in pericol viata femeii, daca unul dintre parinti suferea de o boala transmisibila sau daca mama prezenta invaliditati grave, daca femeia avea peste 45 de ani sau nascuse deja patru copii si daca sarcina era urmare a unui viol sau incest. Se estimeaza ca aproape 10.000 de femei au murit intre anii 1966 si 1989 din cauza avorturilor autoprovocate sau facute clandestin, de pseudomedici. Dar decretul si-a atins scopul, cel putin la inceput. In 1967, numarul de nasteri s-a dublat aproape, ajungand la 27,4 de la 14,3 la mia de locuitori, in 1966. Peste doua milioane de copii s-au nascut in Romania la comanda Decretului 770, din 1966 pana in 1989. Ei au fost numiti "decretei".
Libertatea de a avea gravide de 12 ani
Potrivit datelor statistice de la Directia de Sanatate Publica Braila, in 2008 s-au inregistrat la nivelul judetului 2.850 de nou-nascuti si 1.844 de intreruperi de sarcina la cerere, efectuate numai in spital. Numarul celor din cabinetele medicale particulare este mult mai mare. "E o barbarie, la vremea de azi, dupa 20 de ani de la Revolutie, cand sunt anticonceptionale, sterilete, cand dupa doua cezariene facute, femeia poate opta sa ii legi trompele. Numarul de avorturi este si acum mai mare decat numarul de nasteri, este neortodox, imoral si periculos", sustine dr. Balta. Datele statistice sunt alarmante: varsta gravidelor a scazut foarte mult, iar bolile cu transmitere sexuala sunt din ce in ce mai frecvente, fiind zeci de femei insarcinate depistate cu sifilis. "Atunci era o ordine a fricii, a constrangerii, iar acum democratia ne-a adus libertatea de-a avea gravide de 12 ani. Libertatea de acum, insotita de incultura si de promovarea fara limite a sexualitatii, a imoralitatii, ne-a facut sa trecem in cealalta extrema si sa vedem fetite de liceu care vin dimineata cu ghiozdanul, fac chiuretaj si la pranz pleaca acasa de parca au fost la scoala. Vin dimineata la avorturi legale: daca are 16 ani nu trebuie sa anuntam nicaieri", declara cu ingrijorare medicul.
Decretul nr. 770 din 1/10/1966
Art. 1.
Intreruperea cursului sarcinii este interzisa.
Art. 2.
In mod cu totul exceptional, intreruperea cursului sarcinii va fi autorizata potrivit prevederilor art. 5, in cazurile in care:
a) sarcina pune viata femeii intr-o stare de pericol care nu poate fi inlaturat printr-un alt mijloc;
b) unul dintre parint sufera de o boala grava, care se transmite ereditar sau care determina malformatiuni congenitale grave;
c) femeia insarcinata prezinta invaliditati grave fizice, psihice sau senzoriale;
d) femeia este in virsta de peste 45 de ani;
e) femeia a nascut patru copii si ii are in ingrijire;
f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.
Art. 3.
Intreruperea in cazurile prevazute la art. 2 se poate efectua in primele trei luni ale sarcinii. In caz exceptional, cind se constata o stare patologica grava care pune in pericol viata femeii, intreruperea cursului sarcinii se poate face pina la sase luni.
