• nouă unități de învățământ din Brăila își pierd personalitatea juridică din toamnă, în urma aplicării noilor măsuri fiscale • directorii acestor entități care trec în subordinea altor unități școlare își vor pierde posturile de conducere • în rest, autoritățile dau asigurări că ”nimeni nu va fi dat afară” • sindicatele vorbesc despre presiuni, instabilitate, proteste majore la București și boicotarea începutului de an școlar
Reorganizarea rețelei școlare din România, decisă prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, generează ample discuții în sistemul de educație. Începând cu anul școlar 2025-2026, mai multe grădinițe, școli și licee vor fi comasate, ca parte a unui proces național menit să reducă fragmentarea și să eficientizeze cheltuielile. Ministerul Educației subliniază că aceste schimbări nu presupun închiderea fizică a unităților de învățământ, ci doar pierderea personalității juridice pentru anumite școli care vor deveni structuri arondate altor unități. Elevii își vor continua cursurile în aceleași clădiri, însă conducerea administrativă se va concentra într-un număr mai mic de instituții. Totuși, sindicatele din învățământ avertizează că efectele reale vor fi mult mai complicate, de la pierderea identității unor comunități școlare, la probleme privind personalul auxiliar și riscul navetei pentru elevi.
Ce unități de învățământ vor fi reorganizate în Brăila
La nivelul municipiului Brăila, nouă unități de învățământ vor fi reorganizate: șapte grădinițe, o școală gimnazială și un liceu. Printre acestea se numără Grădinițele cu Program Prelungit nr. 1, 6, 8, 11, 49, 51 și 56, Școala Gimnazială „Sf. Andrei” și Liceul Teoretic „Mihail Sebastian”.
Concret, acestea vor fi arondate altor școli și licee din municipiu cu personalitate juridică: Grădinița nr. 1 devine structură a Școlii Gimnaziale „Vlaicu Vodă”, Grădinița nr. 6 se reorganizează sub Școala Gimnazială „Ion Băncilă”, Școala „Mihail Sadoveanu” și Grădinița nr. 33 sunt absorbite de Școala „Mihai Viteazul”. Școala Gimnazială ”Sf. Andrei” devine structură a Școlii „Ecaterina Teodoroiu”, iar Liceul Teoretic „Mihail Sebastian” se reorganizează sub Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”. Grădinița nr. 56 se comasează cu Grădinița nr. 25 sub Școala „Radu Tudoran”, Grădinița nr. 20 intră în structura Școlii „Nedelcu Chercea”, Grădinița nr. 11 și nr. 58 sunt arondate Școlii „Vasile Alecsandri”, Grădinița nr. 8 se comasează cu Grădinița nr. 29 și nr. 44 sub Grădinița nr. 7, Grădinițele nr. 5 și 49, împreună cu cele normale nr. 18 și 19, vor fi arondate Grădiniței nr. 2, Grădinițele nr. 51 și 55 se reorganizează sub Grădinița nr. 39, Grădinița normală nr. 61 devine structură a Grădiniței nr. 47.
Punctul de vedere al liderului sindical Cătălin Radu
Contactat de redacția noastră, Cătălin Radu, liderul Sindicatului Învățământului „Gheorghe Corneliu Caranica” Brăila, a precizat că situația este una complexă și tensionată.
”Pentru personalul didactic auxiliar de la unitățile școlare care își pierd personalitatea juridică, luni, 25 august, în cadrul Comisiei Mixte Paritare de la ISJ Brăila, au fost identificate soluții. Posturile au fost transferate la alte unități de învățământ. Totuși, asta nu înseamnă că oamenii nu resimt o presiune majoră – este vorba despre stabilitatea locului de muncă, despre adaptarea la noi colective, despre nesiguranță”. El a subliniat că, deși autoritățile dau asigurări că nimeni nu își va pierde locul de muncă, realitatea din teren ridică semne de întrebare: ”Noi, ca sindicat, am cerut garanții scrise că toate posturile existente, inclusiv cele de personal nedidactic, vor fi păstrate. Ministerul evită însă să răspundă tranșant. În plus, funcțiile de director dispar în școlile comasate, ceea ce înseamnă mai puține șanse de afirmare pentru cadrele didactice și mai puțină autonomie pentru acestea”.
Decizia Ministerului Educației a stârnit reacții puternice în rândul sindicatelor. Trei federații naționale s-au declarat împotriva reorganizării și pregătesc proteste ample pentru luna septembrie. La nivel local, liderul Sindicatului Învățământului ”Gheorghe Corneliu Caranica” Brăila, Cătălin Radu, afirmă că măsurile pun presiune asupra angajaților din sistem și creează insecuritate profesională, precizând că ”am reușit să găsim soluții pentru personalul didactic auxiliar, însă oamenii trăiesc cu teama că la următoarea reorganizare nu vor mai fi aceleași garanții. Vorbim despre secretari, contabili, îngrijitori – oameni care nu apar în statistici, dar fără de care școala nu poate funcționa”. Una dintre cele mai vizibile consecințe este dispariția unor posturi de conducere. ”În unitățile care își pierd personalitatea juridică, posturile de director dispar. Aceasta nu înseamnă doar mai puține locuri pentru cadrele cu experiență managerială, ci și pierderea autonomiei. Practic, acestea devin simple anexe, cu decizii luate la distanță”, explică acesta.
Liderul sindical critică și modul în care a fost adoptată Legea 141/2025, pe care profesorii o numesc „Legea Bolojan”: ”Legea a fost votată într-un ritm alert, fără o consultare reală cu sindicatele și fără o analiză detaliată a fiecărei comunități. E o măsură grăbită, care tratează uniform orașele mari și mici, deși realitatea din teren e complet diferită”.
În acest context, sindicatele au început deja acțiunile de protest. La Brăila au avut loc consultări și ședințe de informare, iar reprezentanții profesorilor au participat la pichetările din fața Ministerului Educației. ”Nu ne dorim conflicte, dar profesorii nu mai pot accepta decizii luate peste capul lor. Am început pichetările Ministerului Educației și vom continua cu proteste la nivel local. Momentul culminant va fi mitingul din 8 septembrie, la care Brăila va participa cu 200 de cadre didactice”, transmite Cătălin Radu.
Pe de altă parte, Ministerul Educației insistă că reorganizarea rețelei școlare ar fi o măsură necesară: nu presupune relocarea elevilor, nu se renunță la posturile existente, cu excepția funcției de director, fiecare unitate administrativ-teritorială va păstra cel puțin o școală cu personalitate juridică, scopul este reducerea fragmentării rețelei școlare și eficientizarea cheltuielilor.
Deși ministerul susține că elevii nu vor fi afectați, liderii sindicali atrag atenția că vor exista și situații în care copiii vor fi nevoiți să facă naveta. ”Se spune că elevii nu vor fi mutați, dar realitatea ne arată că în unele cazuri vor apărea situații de navetă. În plus, elevii vor resimți schimbarea prin pierderea spiritului și identității școlii lor. Nu poți înlocui peste noapte o tradiție educațională cu o simplă semnătură pe o hotărâre”, avertizează acesta.
Sindicaliștii nu resping reformele, dar cer ca acestea să fie aplicate cu discernământ și prin consultare. ”Noi nu ne opunem reformelor, dar cerem ca ele să fie făcute gradual și diferențiat, cu respect pentru profesori, pentru elevi și pentru părinți. Nu vrem să fim martorii unei reorganizări făcute pe hârtie, în birouri, fără să țină cont de realitatea din clase. Dacă se merge mai departe pe acest drum, conflictul dintre sindicate și minister nu doar că va continua, dar se va adânci”, conchide liderul de sindicat, Cătălin Radu.
Un început de an școlar atipic
Dacă în alți ani curțile școlilor răsunau de discursuri, cântece și emoțiile festivităților de deschidere, 2025 aduce un scenariu complet diferit. ”Anul școlar va începe sub semnul nemulțumirii și al tensiunilor. Elevii vor veni la școală pe 8 septembrie, dar festivitățile de deschidere nu se vor desfășura așa cum ne-am obișnuit în anii precedenți. Practic, profesorii vor boicota ceremoniile oficiale, ca formă de protest împotriva măsurilor impuse de Ministerul Educației. Nu ne dorim să afectăm copiii, dar trebuie să atragem atenția că reorganizarea impusă prin Legea 141/2025 lovește direct în stabilitatea școlilor și în siguranța locurilor de muncă. Vom fi în clase, vom face orele, dar nu vom gira festivismul unei reforme care nu a fost negociată și care aduce mai mult haos decât eficiență”, a declarat Cătălin Radu, liderul Sindicatului Învățământului ”Gheorghe Corneliu Caranica” Brăila.
Astfel, debutul anului școlar 2025-2026 riscă să fie unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, semn că așa zisa reformă a educației, departe de a aduce liniște și coerență, a devenit catalizatorul unui conflict deschis între profesori și autorități.
