• rezultatele simulărilor județene din Brăila, desfășurate în decembrie 2025, confirmă aceeași problemă la ambele examene naționale: Matematica rămâne disciplina cu cele mai slabe rezultate, cu 42,61% promovabilitate la Evaluarea Națională și sute de note sub 5 la Bacalaureat, în timp ce Limba română depășește constant pragul de 80% promovare la liceu
Rezultatele simulărilor județene ale Evaluării Naționale – clasa a VIII-a și ale probelor scrise ale Examenului Național de Bacalaureat, desfășurate în luna decembrie 2025, conturează o imagine realistă a nivelului de pregătire al elevilor din județul Brăila și scot în evidență atât progresele, cât și vulnerabilitățile care trebuie gestionate până la examenele naționale din sesiunea 2026.
De la „dușul rece” al matematicii, la ambițiile de a studia la colegii de prestigiu, elevii brăileni traversează o perioadă decisivă. În timp ce rezultatele simulărilor județene trag un semnal de alarmă, un studiu recent ne arată ce îi motivează cu adevărat pe tineri în alegerea carierei. Luna decembrie a adus pentru elevii claselor a VIII-a și a XII-a/XIII-a din județul Brăila mai mult decât spiritul sărbătorilor; a adus confruntarea directă cu realitatea examenelor naționale. Rezultatele, centralizate și analizate la finalul lunii ianuarie, pictează un tablou contrastant: o stăpânire acceptabilă a limbii române, dar un „blocaj” îngrijorător în fața matematicii, astfel că la nivelul fiecărei unități de învățământ a fost elaborat raportul de analiză a rezultatelor, însoțit de un plan de acțiune pentru remedierea lacunelor identificate.
Simularea Evaluării Naționale: greu cu Matematica
Simularea județeană a Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII-a s-a desfășurat în perioada 8–9 decembrie 2025, iar rezultatele au fost comunicate pe 19 decembrie. Ulterior, luni, 26 ianuarie 2026, la nivelul fiecărei unități de învățământ a fost elaborat raportul de analiză a rezultatelor, însoțit de un plan de acțiune pentru remedierea lacunelor identificate. Din totalul celor 2.134 de elevi de clasa a VIII-a la nivel județean, la proba de Limba și literatura română au fost prezenți 1.893 de elevi, iar la Matematică, 1.875 de elevi. Datele arată o diferență semnificativă între cele două discipline: la Limba română, rata de promovabilitate a fost de 67,83%, însă 609 elevi au obținut note sub 5, iar la Matematică, rata de promovabilitate a scăzut drastic, ajungând la 42,61%, cu 1.075 de note sub 5, confirmând, încă o dată, dificultățile întâmpinate de elevi la această disciplină. Nu s-a înregistrat nicio notă de 10 la niciuna dintre probe, fapt ce ne indică că subiectele au fost o provocare chiar și pentru cei mai buni. Notele cuprinse între 9 și 9,99 au fost obținute de 114 elevi la Limba română și doar 18 elevi la Matematică. Cele mai multe rezultate s-au situat în intervalul 5–5,99: 332 de note la Limba română și 411 la Matematică.
Rezultatele nu sunt printre cele mai bune, însă specialiștii din sistemul educațional consideră că, printr-o gestionare eficientă a procesului didactic, o structurare mai clară a materiei și intervenții punctuale acolo unde există lacune, progresul este posibil până la examenul din vară.
Bacalaureatul: promovabilitate bună, dar prezență alarmant de scăzută la seral și frecvență redusă
Simularea probelor scrise ale Examenului Național de Bacalaureat s-a desfășurat în perioada 10–12 decembrie 2025, la care au fost așteptați 2.233 de elevi: 1.702 elevi de clasa a XII-a – cursuri de zi și 531 de elevi de clasa a XIII-a – seral și frecvență redusă.
În timp ce la învățământul de zi prezența a fost de aproximativ 90%, la seral și FR s-a înregistrat un semnal de alarmă major: doar 3% prezență. Concret, din cei 531 de elevi: la prima probă au participat doar 18 elevi, la proba obligatorie a profilului – 17 elevi, la proba la alegere a profilului – 13 elevi.
Rezultate pe probe: proba E)a) – Limba și literatura română: prezență 93,36%, promovabilitate 82,70%; s-au înregistrat 16 note de 10, 278 note sub 5 și 1.313 note între 5 și 9,99; proba E)c) – proba obligatorie a profilului - la Istorie, promovabilitate ridicată, cu 11 note de 10, 76 note sub 5 și 520 de note între 5 și 9,99; la Matematică, din nou, dificultăți majore: nicio notă de 10, 568 note sub 5 și 397 note între 5 și 9,99, iar la proba E)d) – proba la alegere a profilului: prezență 89,18%, promovabilitate 82,70%, cu 5 note de 10, 537 note sub 5 și 989 note între 5 și 9,99.
Ce vor, de fapt, elevii? Studiul CJRAE dezvăluie noi tendințe
În paralel cu examenele, un studiu psihosociologic realizat de CJRAE Brăila pe un eșantion de 1.205 elevi de clasa a VIII-a, din 65 de unități școlare, ne oferă o privire în mintea viitorilor liceeni. 81% dintre respondenți intenționează să urmeze un liceu în județul Brăila, în timp ce 19% iau în calcul alte județe, procentul fiind mai ridicat în mediul rural. Studiul a fost realizat pe baza planului de școlarizare aprobat de Inspectoratul Şcolar Județean Brăila pentru anul școlar 2025-2026.
În topul preferințelor se află:Colegiul Național „Nicolae Iorga” cu 203 opțiuni, Colegiul Național „Gh. M. Murgoci” – 143 opțiuni, Liceul Teoretic „Panait Cerna” – 103 opțiuni și Colegiul Național „D. P. Perpessicius” – 93 opțiuni.
Majoritatea elevilor (68%) optează pentru filiera teoretică, în timp ce filiera tehnologică și învățământul profesional și dual continuă să piardă teren, ajungând la doar 11,4% din opțiuni. Principalele criterii care stau la baza alegerii liceului sunt: aptitudinile și interesele personale (63,4%), perspectiva financiară (47,3%), sfaturile primite de la părinți și profesori (23%).
Dar ceea ce a fost interesant din acest studiu este că elevii sunt dispuși să facă naveta pentru o școală bună, proximitatea casei fiind un factor secundar față de prestigiul unității de învățământ.
Planul de intervenție: De la cifre, la acțiune
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila nu privește aceste date doar ca pe niște statistici, ci ca pe o bază pentru un plan de urgență. Începând cu această săptămână, fiecare școală a elaborat un plan de acțiune remedială. Acesta include: ore de pregătire suplimentară pentru recuperarea lacunelor la matematică, consiliere psihopedagogică pentru gestionarea emoțiilor de examen, monitorizarea progresului prin simulări interne periodice.
Inspectorul școlar general, profesor Dan Mihai Gheorghiță, subliniază că aceste rezultate trebuie privite ca un instrument de lucru, nu ca un verdict: "Rezultatele simulărilor județene reprezintă un diagnostic necesar, un moment al adevărului care ne permite să intervenim punctual acolo unde există carențe. Nu trebuie să ne descurajeze, ci să ne mobilizeze. Matematica rămâne o provocare majoră, iar prezența extrem de scăzută la seral și frecvență redusă este un semnal de alarmă care impune măsuri urgente. Important este că avem datele, avem planuri de intervenție și avem timp pentru a corecta aceste vulnerabilități până la examenele naționale din 2026.”
Drumul spre examenele din vară este acum trasat clar. Dacă filiera teoretică rămâne „regina” preferințelor (68%), scăderea interesului pentru învățământul profesional (la 11,4%) ridică semne de întrebare privind viitorul pieței muncii locale. Totuși, cu un plan bine structurat și o comunicare strânsă între școală și familie, ”dușul rece” din decembrie s-ar putea transforma în succesul din iunie.
